Turismul in judetul Valcea

TURISMUL
Principala atractie turistica a judetului Valcea o constituie statiunile balneo-climaterice, vestite pentru apele termale si frumusetea peisajului, ele constituind adevarate oaze de liniste, atat de recomandate pentru odihna si tratament. Pe langa tratamentul a boli, aceste statiuni ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber prin efectuarea de drumetii si practicarea sporturilor de toate genurile. Oferta turistica a judetului cuprinde mai mult de 11.000 de locuri de cazare in hoteluri, vile, campinguri si gospodarii rurale inregistrate in sistemul romanesc de turism rural si ecologic. O scurta prezentare a facilitatilor oferite de statiunile valcene cuprinde urmatoarele:
-statiunea Baile Olanesti detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut Medalia de Aur la Expozitia Internationala de al Viena in 1873 pentru calitatea curativa a apelor sale. Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar, afectiunilor digestive si metabolice.
-statiunea Baile Govora este renumita pentru pentru tratamentul afectiunilor respiratorii, locomotorii si neurologice.
-izvoarele minerale de la Calimanesti - Caciulata sunt recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate.
-statiunea Voineasa, asezata pe Valea Lotrului, este vestita pentru practicarea sporturilor de toate felurile si a drumetiilor montane. Muntii inconjuratori constituie cadrul natural optim pentru practicarea sporturilor de iarna.
-zona Ocnele Mari - Ocnita este vestita pentru bazinele sale cu apa sarata si noroiul saprofelic utilizat in tratarea reumatismului si afectiunilor locomotorii.
Latitudinea si altitudinea muntilor de pe teritoriul judetului Vâlcea determina o importanta distinctie între alpinismul practicat în conditii de vara si cel de iarna.
Luând în consideratie si dificultatea generala a traseelor, rezulta doua tipuri mari de practicare a alpinismului:
Forma clasica, care consta în parcurgerea de creste, vai si brâne de abrupt;
Forma moderna sau catararea pe peretii de stânca sau gheata.

Actualele norme FRAE, stabilesc în felul urmator caracteristicile generale ale gradelor de dificultate:
Grul I = usor, cu mici dificultati.
1A = include vai si brâne de abrupt;aici sunt clasificate traseele cu caracter turistic, de prezentare a regiunilor alpine si initiere în alpinism;
1B = vai de abrupt si hornuri.Saritorile de pe parcurs sunt uneori dificile, dar prezinta posibilitatea de a fi ocolite.În anumite portiuni se cere asigurarea la coarda.
Gradul II = dificultate medie; caracterul general este acela de trasee usoare care solicita cunoasterea tehnicii de catarare libera.Coarda se întrebuinteaza pentru asigurari, traversari sau rapeluri.
2A = hornuri stâncoase si tancuri izolate.Hornurile sunt scurte si prezinta posibilitati bune pentru ramonaj1, iar tancurile au diferente de nivel mici.În ambele cazurise impune folosirea procedeelor de catarare si de coborâre elementare si respectarea regulilor de baza ale catararii.
2B = vai si creste dar si pereti mai mici.Traseele de creasta sunt lungi, combinate cu brâne, hornuri, iar diferentele de nivel au între 300 – 1000 m.
Gradul III = dificil; începe practic catararea prin aderenta sau prin opozitie, se bat obligatoriu pitoane pentru asigurare.
3A = pereti si creste verticale, combinate cu pasaje mai usoare, specifice gradului II;unele obstacole mai grele se trec cu ajutorul pitoanelor.
3B = pereti, creste sau hornuri cu mai mult de doua lungimi de coarda în care apar pasaje verticale si surplombante a caror trecere necesita o buna tehnica; ca materiale sunt obligatorii carabiniere, bucle, pitoane, ciocan.
Gradul IV = accentuat dificil; dificultati mari la nivel de performanta care necesita o buna tehnica a manevrelor de coarda.
4A = traseele sunt în general scurte (cel putin trei lungimi), dificile, sau lungi si mai usoare, dar cu pasaje greu de trecut; pe traseu se bat pitoane, se folosesc scarite în loc de prize, se trec surplombe.
4B = trasee cu puncte de trecere dificile, fisuri deschise, traversari, treceri de surplombe.
Gradul V = foarte dificil; traseele sunt foarte lungi si prezinta dificultati foarte mari ce necesita forta si îndemânare foarte buna, o tehnica perfcta si o mare experienta.
5A = trasee lungi, foarte dificile, cu succesiuni de obstacole care solicita un efort sustinut; prizele sunt mici si rare, iar posibilitatile de batere a pitoanelor reduse.
Gradul VI A,B = extrem de dificil; dificultati exceptionale ce nu pot fi trecute decât de catre cei mai tehnici alpinisti; prizele sunt foarte mici, cer forta exceptionala în degete; expunere mare, regrupari dicile.În mod normal aceste trasee nu pot fi efectuate pe o vreme nefavorabila decât cu riscuri foarte mari.

TRASEE TURISTICE USOR ACCESIBILE

Trasee Brezoi
1. Brezoi-Vf.Veveretul-Vf.Robu-Vf.Sterpul-Cabana Prejba- Rîul Sadului-Cabana Gîtul Berbecului-Vf. Negovanul-Saua Buceci-Dealul Negru- Vf. Vatafului-Pascoaia. Traseu de durata medie 3-4 zile.
2. Brezoi-Vf.Naratu-Lotrisor-Cabana Comanca-Baile Olanesti-Schitul Iezer-Schitul Pahomnie-Schitul Patrunsa-Schitul Izvoarele-Vf.Scânteia-Vf.Priota-muntele Gera-Valea Sasa-Saliste. Traseu de durata medie 5-6 zile.
3. Circuit pe Valea Lotrului: Brezoi-Vf.Veveretul-Vf.Robu-Vf.Sterpu-Vf. Voinesita-Culmea Steflesti-Cabana Obârsia Lotrului-Statiunea Vidra-Vf.Pietrile-Cabana Petrimanu-Pasul Oltetului -Culmea Capatânii -Zmeuret -Plaiul lui Stan-Brezoi.
Traseu lung -7-8 zile.
4. Tara Lovistei: Brezoi-Draganesti-Copaceni-Perisani-Boisoara-Bumbuiesti-Gruiu Lupului-Racovita-Copaceni.
Traseu scurt 1-2 zile.
5. Brezoi-Varateca-Cabana Cozia- Manastirea Stânisoara-Manastirea Turnu-Varateca.
Traseu scurt 2 zile.
Trasee Calimanesti-Caciulata
1 . Caciulata - Pausa - Dealul Pausa - Curmatura "La Troita" - Poiana Stânisoarei - Muchia Vladesei - Muntele Durduc.
Marcaj: banda albastra
Durata: 3-4 ore
Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului pe segmentul Caciulata - Pausa - Stânisoara si recomandabil numai vara între Stânisoara si Muchia Vladesei.
2 . Gara Turnu - Curmatura "La Troita" - Curmatura "La Melita" - Muntele Scortaru - Stâna Turneanu - Muchia Turneanu.
Marcaj: banda rosie
Durtata: 4 ore
Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului (Gara Turnu - Curmatura "La Troita"), pe timp de iarna accesibil doar turistilor cu pregatire tehnica si bine echipati (Curmatura "La Troita" - Stâna Turneanu).
3 . Caciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stâna "La Musetel" - Curmatura "La Troita" - Poiana Stânisoarei.
Marcaj: banda galbena
Durata: 2-2 1/2 ore
Observatii: Traseu usor accesibil tot timpul anului
Complexul Cheile - Bistritei
Structuri geologice. Cheile sapate de Valea Bistritei în lungime de 600 m. Sunt cele mai înguste din tara. Pestera Bistritei este sapata în calcare. Biserica Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, aflata la intrarea în chei si pestera, a fost construita în anul 1633 de mitropolitul Teofil. Biserica Sf. Voievozi este ctitorie din sec. XVII.





________________________________________