Hunedoara

Atractii Turistice - statiuni turistice
STATIUNEA GEOAGIU
Localitatea Geoagiu este situată la confluenţa cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mureş, într-o depresiune formată din ultima ramificaţie a Munţilor Metaliferi. Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscută prin vechea aşezare dacică Germisara (Germi-fierbinte, sara izvor) care se întindea în hotarul acestei localităţi şi care a devenit sub romani Thermae Germisara sau Germisara Cum Thermis.
În anul 1506 localitatea Geoagiu a fost reşedinţă de domeniu feudal stăpânit şi de domnitori ai Ţării Româneşti - Radu cel Mare şi Neagoe Basarab.
După primul razboi mondial 1914-1918, Geoagiu devine reşedinţa de bază având în subordine 31 de sate. Fiecare dintre aceste sate păstrează amintiri ale trecutului mai mult sau mai puţin îndepărtat.
Prin poziţia sa comuna Geoagiu se încadrează într-un climat temperat îndulcit, ca urmare a dispoziţiei reţelei de apă, creându-se un microclimat deosebit de favorabil culturii pomilor şi chiar a unor specii pretenţioase - migdalul, castanul comestibil, etc.
În prezent în zona acestor terme, funcţionează staţiunea balneo - climaterică Geoagiu-Băi situată la o altitudine de 350 m, într-o zonă de un impresionant zbucium geologic care explică formarea izvoarelor mezotermale (cca. 30°C).
Temperatura medie anuală 9,8 grade C.
Factori naturali de cură: Ape minerale alcaline, uşor sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, mezotermale şi termale (29 - 32 grade C); nămol de turbă, feruginos, climat sedativ.
Indicaţii terapeutice: Afecţiuni ale aparatului locmotor; afecţiuni ginecologice, boli de nuriţie şi metabolice; afecţiuni dermatologice.
Vestigii de epoca romana
Punctul Dâmbul Romanilor sau Peştera cu apă termală Geoagiu Băi - Germisara.
Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeaşi formă ca şi în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcţionat în două faze (Germisara şi ulterior Termele Dodonei). Dezgroparea statuilor reprezentîndu-i pe Esculap şi Egeea stă mărturie vieţii intense din acele timpuri.
Aici este atestat şi un templu dedicat Nymphaelor, dar şi depuneri de altare, statui, monede şi obiecte din metal preţios (şapte plăcuţe votive din aur).
TRASEE TURISTICE Ş RUTIERE
ÎN MUNŢII METALIFERI
1. TRASEE TURISTICE
1. Zlatna – Cheile Cibului- Ardeu -Cheile Măzii ( Madei)
Marcaj; cruce roşie Durata: 7- 8 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale, trece prin sau prin aproprierea tuturor cheilor din bazinul Văii Geoagiu.
Traseul pleacă din Zlatna, de lângă podul din centrul oraşului, unde este amplasat un indicator, apoi trece Valea Ampoiului şi urcă pe Pârâul Roşu, pe un drum de care până la un stâlp de funicular, apoi pe o potecă. După apx. 45 min ieşim într-o poiană, locul se numeşte Dumbrava. Urmăm cei 3 stâlpi indicatori montaţi în poiană cu menţiunea că traseul continuă prin dreapta Vf. Jidovu, care se vede în faţă având forma unui con de vulcan. Urcuşul se accentuează până ieşim în culme, apoi traseul coboară uşor, printre păduri şi poieni , pe lângă o stână, în satul Cib. Din centrul satului Cib, marcajul continuă spre dreapta, pe DJ 705 Almaşu Mare – Bozeş, intersectând marcajul punct roşu ( Plai – Băcâia – traseu care poate fi străbătut cu maşina ). După aproximativ 3 ore ajungem în Cheile Cibului. înainte de pescăria pădurarului din chei, marcajele se despart, crucea roşie continuă în dreapta şi trece apa Cibului, merge pe un drum neasfaltat. După 5min. , vizavi de fosta carieră, se află locul de campare amenajat în decursul a 3 ani de ATE TRASCĂU CORP unde se poate face popas. în imediata apropriere, pe peretele estic, sunt echipate trasee de alpinism. De asemenea se poate opta pentru o baie în apa Cibului. Traseul continuă pe drum, apoi coboară uşor spre dreapta prin grădini şi intră în pădure continuând printre stâncării. Această porţiune este periculoasă, trecerea se va face cu atenţie. De asemenea având în vedere numărul de vipere cu corn din zonă se va da o deosebită atenţie locului de sprijin cu mâinile sau picioarele. Un minunat loc de belvedere este aici, se văd Cheile Băcâiei, Bozeşul, staţiunea Geoagiu. Coborâm nişte scări vechi de zeci de ani, apoi traseul continuă pe potecă prin pădure şi prin bogata vegetaţie. Ajungem după o oră în culmea ce separă valea Cibului de valea Glodului, o traversăm şi apoi coborâm şerpuit până în satul Ardeu.
Traseul nostru coboară pe drumul asfaltat ce leagă satul Ardeu de Bozeş (DJ 705 Almaşu Mare – Geoagiu) încă 15 min., apoi trece apa în dreapta şi urcă pieptiş dealul. De sus în culme se vede satul Mada şi intrarea în chei. Marcajul continuă până în sat pe un drum de care. în viitor se intenţionează a-l prelungi până în staţiunea Geoagiu.
2. Cheile Cibului –Cheile Glodului- Izvorul Tămăduirii –Ardeu
Marcaj; triunghi roşu Durata: 3 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale
Traseul pleacă la zece minute de intrarea din amonte de Cheile Cibului, urcă pe un drum de cale, apoi pe coama dealului . Traseul merge uşor stânga apoi coboară pe lângă pereţii Cheilor Glodului. Traversează apa Glodului şi urcă apx. 10 minute pe lângă pereţii din dreapta ai cheilor, apoi brusc face stânga străbătând printr-o strungă peretele. Traseul urcă deasupra peretelui din dreapta cheilor, aici fiind un superb loc de belvedere asupra cheilor. Continuăm prin pădure încă 20-30 min. apoi coborâm şerpuit către apa Glodului unde se află Izvorul Tămăduirii. De aici traseul continuă pe cursul apei, apoi urcă pe o potecă în stânga apei. După 3 ore traseul ajunge în satul Ardeu şi se opreşte la podul din centru unde întâlneşte traseul cu nr.1
3. Ardeu –Cheile Ardeului -Ardeu
Marcaj; punct galben Durata: 1 oră
Caracteristici: traseu în circuit
Traseul pleacă din centrul satului Ardeu, de la pod (legătura cu traseele nr.1 şi nr.2),
2. TRASEE RUTIERE
1. Zlatna – Almaşu Mare –Almaşu de Mijloc - Balşa – Bozeş – Geoagiu Băi
Distanţa: 34 km
Caracteristici: asfaltat parţial – Zlatna – Plai (la 4 km. de Almaşu Mare) şi Balşa- Geoagiu
Drumul către Almaşu Mare pleacă din DN 74 la 1 km în direcţia Abrud, pe varianta oraşului Zlatna. Aici începe DJ 705, urcă până în Plai, unde există o mică pârtie de schi, dotată cu un teleschi pe timp de iarnă. De aici drumul este pietruit. După 4 km ajungem în centrul comunei Almaşu Mare, aşezare minieră. Aici putem vizita celebra colecţie muzeală Emilian Achim, care conţine peste 4000 de obiecte care vorbesc de obiceiurile şi tradiţiile multiseculare ale oamenilor din zonă, minele de la Haneş . Continuăm din centrul comunei în dreapta căminului cultural. în drumul nostru întâlnim aşezarea Almaşu de Mijloc, atestată documentar în anul 1511. La graniţa dintre judeţe începe şi drumul asfaltat, surprinzător de bun din lipsa traficului greu. Trecem prin comuna Balşa, apoi prin Bozeş, şi apoi după un urcuş în serpentine de circa 3 km ajungem în staţiunea Geoagiu-Bai . Geoagiu Băi este o staţiune cu regim permanent, situată la o altitudine 350 m. Renumele staţiunii este dat de clima favorabila la care se adaugă numeroasele izvoare de ape minerale conţinând bicarbonat, calciu, magneziu, ape uşor radioactive şi carbogazoase, mezotermale (29-33°C), hipotonice.
Staţiunea se recomanda in tratamentul bolilor reumatismale degenerative şi al diartrozelor (spondiloza, artroza, poliartroza, tendonita, tendomisita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze uşoare, sechele ale poliomielitei, enurit), al bolilor ginecologice ( dereglări minore datorate pubertăţii şi menopauzei) etc. Cura internă benefică pentru bolile gastroduodenale (gastrite şi ulcer), boli hepato-biliare, boli renale (microlitiaza, infectii in stadiu incipient) etc. Oferă următoarele posibilităţi de tratament: aeroterapie, bai calde in cada sau bazin cu ape minerale, împachetări cu nămol cald, hidro, electro-, foto- şi termoterapie, băi de ierburi. Trei bazine cu apa termală (30°C) în aer liber funcţionează începând cu data de 1 Mai. Localitatea este cunoscută de pe timpul romanilor când a purtat numele de Gemisara şi ulterior Termele Dodonei. Dezgroparea statuilor reprezentându-i pe Esculap şi Egeea stă mărturie vieţii intense din acele timpuri
2.Almaşu Mare – Nădăştie – Cib – Cheile Cibului - Băcâia - Bozeş - Geoagiu
Distanţa: 20 km
Caracteristici: asfaltat parţial Bozeş-Geoagiu
DJ 705D - Din centrul comunei Almaşu Mare se merge în stânga căminului cultural şi după nici 1 km se ajunge în satul Nadaştie, sat atesta documentar în anul 1321. La ieşirea din sat se despart două drumuri, pe cel din stânga se poate ajunge la Cib, apoi după încă 3 km ajungem la Cheile Cibului. Puţini ştiu că există şi satul Cheile Cibului, cu o populaţie de doar 43 de locuitori, atestat documentar din anul 1733. Drumul neasfaltat coboară către Băcâia. Pe porţiunea Cheile Cibului-Băcâia, drumul este marcat cu punct roşu. Din Băcâia drumul după 5 km ajungem în Bozeş unde drumul se intersectează cu traseul nr. 1
3. Almaşu Mare – Nădăştie – Glod- Cheile Glodului
Distanţa: 8 km
Caracteristici: neasfaltat
DJ 705D - Din centrul comunei Almaşu Mare se merge în stânga căminului cultural şi după nici 1 km se ajunge în satul Nadaştie. La ieşirea din sat se despart două drumuri, pe cel din dreapta se ajunge la Glod. Satul este atestat documentar din anul 1418. Din centrul satului drumul ne călăuzeşte către Cheile Glodului circa 1, 5 km, rezervaţie naturală în custodia ATE Trascău Corp Zlatna.
4. Zlatna - Plai – Cib- Cheile Cibului
Distanţa: 16 km
Caracteristici: asfaltat parţial – Zlatna – Plai
Drumul pleacă din DN 74 de pe varianta oraşului Zlatna. Se urca apx. 8 km pe drum asfaltat, apoi în locul numit Plai, La Cruce, se face un drum în stânga, neasfaltat. De aici până în Cheile Cibului, drumul este marcat cu punct roşu. După încă 3 km se ajunge în satul Cib. La podul ( ţeava ) care traversează apa se continua în stânga. Satul Cib, atestat documentar în anul 1407, este un sat care îşi mai păstrează portul popular şi obiceiurile tradiţionale. Cibul este un sat cu multe locuri legendare cum ar fi Dealul Furcilor şi Pârâul Bordeelor. De aici mai sunt 4 km pana in Cheile Cibului. Varianta acesta e impracticabila iarna.
5. Orăştie – Geoagiu Băi
Distanţa: 18 km
Caracteristici: drum asfaltat
Traseul pleacă din Orăştie, pe culoarul Mureşului în direcţia Sebeş, pe E 60 (DN 7), apoi la Halta CFR Geoagiu (de aici mai sunt 12 km) se trece calea ferată în stânga. Traseul continuă prin oraşul Geoagiu şi se întâlneşte cu traseul nr.1
6. Orăştie –Cheile Măzii (Madei)
Distanţa: 24 km
Partea de început este identică cu traseul nr.5, apoi la indicatorul Geoagiu-Băi stânga şi Bozeş-dreapta se merge spre dreapta încă 2 km., apoi la indicatorul Mada se merge spre stânga. Dacă până aici drumul este asfaltat de aici 7 km până în satul Mada drumul este nemodernizat. De aici până la chei mai sunt 1 km care se străbat pe jos.
http://cheilecibului.trascaucorp.ro/trasee.php

Geoagiu Bai - Trasee turistice
Drumetii
Cheile Mazii - 12 Km
Cheile Ardeului - 12 Km
Cheile Bacaiei - 14 Km
Cheile Cibului - 15 Km
Cheile Glodului - 12 Km
Pestera Cigmaului - 2 ore de mers
Cascada - 15 minute
Pestera Geoagiu - Bai - 10 minute

STATIUNEA VATA BAI
Vata Bai este o statiune balneoclimaterica permanenta, situata la 58 km de orasul Deva, judetul Hunedoara, in Valea Crisului Alb, intr-o zona pitoreasca, inconjurata de paduri.
Principala atractie a zonei, apele termale , impreuna cu decorul feeric, bogatiile naturale si frumusetea meleagurilor fac din Vata Bai un loc deosebit de cautat de catre turisti.
Cai de acces
Pe sosea: Deva - Vata de Jos (DN 76.55km)
Oradea - Vata de Jos (DN 76.142km)
Cu trenul: Arad - Vata de Jos
Oradea - Vata de Jos
Brad - Vata de Jos
Principala atractie a zonei o constituie apele termale, care au calitati terapeutice deosebite, izvoarele din zona fiind bogate in sulf, clor, sodiusi calciu.Temperatura apelor termale este cuprinsa intre 35si 38,5 grC.
Centru de sanatate din cadrul complexului Vata Bai ofera cele mai bune conditii de tratament si odihna, beneficiind de cabinete medicale dotate cu echipamente de inalta performanta:
EKG, ecograf, balneologie,sala de sport de recuperare fizica pentru orice afectiune precum si sala de fitness.
Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni respiratoriisi virotice,
neurologie periferica, nevroza astenica, paralizii, afectiuni ginecologice,hepato-biliare, cardiovasculare, metabolice si de nutritie, boli profesionale etc.
Tratamentele se fac in sali dotate cu instalatii moderne pentru bai calde cu ape minerale, bai de plantesi bai galvanice, sauna , jacuzzi, masaj, ergoline, electroterapiesi fizioterapie.


STATIUNEA MONTANA STRAJA
Statiunea turistica Straja este localizata in judetul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, in inima Muntilor Valcan, in zona Valea Jiului. Straja a fost declarata statiune turistica locala in anul 2002 potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002.
In Straja sunt amenajate 7 partii de schi, fiecare fiind echipata cu instalatie de transport pe cablu. Patru dintre acestea beneficiaza si de instalatie de nocturna, aceasta facand posibila utilizarea partiilor pana seara tarziu. In acest moment pe partiile din Straja grosimea stratului de zapada este de: 105 centimetri.
Partia de schi Straja se gaseste in Muntii Valcanului, aproape sub varful cu acelasi nume. Un loc aflat in afara principalelor axe turistice ale patriei.
Aflata intr-o zona despre care destui compatrioti nu au o parere prea buna, ministatiunea ofera celor care ajung acolo o priveliste de vis.
Majoritatea se intind pe spinarea enorma care coboara de la Varful Mutu (1.737 m) pana dincolo de capatul telescaunului. Lungimea lor variaza intre 1.742 m (Platoul Constantinescu) si 519 m (Slalom Special). Doua dintre ele au nocturna si instalatie de zapada artificiala.
Exista si o partie potrivita pentru snow-board, Partia Canal (1.300 m lungime), deservita de Teleschiul nr. 2.
Fiind asezate pe un versant nordic, partiile au zapada din noiembrie pana in aprilie. Datorita numarului mare si a dispunerii lor diferite pe verticala muntelui, la Straja se poate schia chiar si in conditii meteo dificile. Daca ai noroc de vreme frumoasa, te vei putea bucura si de o priveliste splendida spre Retezat, care isi intinde una dintre culmile principale pana aproape de Uricani.
De la capatul de sus al teleschiului, aflat la 1.725 m, poti urca in cinci minute pe Varful Mutu, care iarna e acoperit de lespezi enorme de zapada viscolita. De aici, o noua perspectiva minunata: spre culmile sudice ale Muntilor Valcan si, mai departe, pana spre Oltenia subcarpatica.
Senzatia de spatiu este reconfortanta. E posibil ca Straja sa fie cea mai potrivita destinatie pentru cei care se gandesc sa inceapa practicarea schiului.
Cazare la preturi acceptabile
Poti gasi cazare cu preturi cuprinse intre 20 si 40 de lei, in conditii decente. Mancarea e relativ ieftina, exista mai multe restaurante, iar echipamentul de schi poate fi inchiriat de peste tot. Daca mai ai energie, poti sa te dezlantui seara la discoteca de la marginea partiei. In timpul saptamanii, aglomeratia e redusa, dar in weekend, ca peste tot, poti sta la coada pentru a urca pe partie.
Drum de acces:
Din Drumul European 79, care leaga Petrosaniul de Targu-Jiu, faci dreapta, dupa ce iesi din Petrosani pe Drumul National 66 A, si mergi 11 kilometri pana in vechiul oras minier Lupeni. Daca ti-ai propus sa ramai cateva zile la schi, trebuie sa iti lasi masina aici.
Chiar din marginimea Lupeniului porneste un telescaun catre Straja. Acesta urca 23 de minute pana la altitudinea de 1.390 m. Exista si un drum care poate fi parcurs de o masina cu tractiune integrala, lung de 9 kilometri, care ajunge in acelasi loc cu telescaunul.
STATIUNEA RAUSOR
Statiune montana...
STATIUNEA STRAJA, STAŢIUNEA “DRAGOBETELUI”
Staţiunea Straja este locul ideal unde cuplurile de îndrăgostiţi pot să petreacă o zi romantică de ziua îndrăgostiţilor autohtonă, Dragobete.
Potrivit salvamontiştilor pe toate pârtiile zăpada este numai bună de practicarea sporturilor de iarnă, schi, snow-board sau sanie, iar peisajul este feeric.
“Ce este important că se poate schia pe toate pârtiile, în comparaţie cu alte zone montane unde zăpada s-a mai topit. Vremea este bună, temperatura undeva la zero grade, iar zăpada măsoară şi un metru pe unele porţiuni”, declară George Resiga, şef Salvamont Lupeni.
Sfârşitul de săptămână a fost unul cu destul de multe intervenţii în comparaţie cu alte perioade. Potrivit salvamontiştilor 11 turişti s-au accidentat şi au avut nevoie de ajutor, majoritate alegându-se cu fracturi de braţe, plăgi şi luxaţii.
Mi-am intrebat prietenii, mari amatori de sporturi de iarna, pe unde si-au petrecut Revelionul. Unii au decis sa mearga in statiunea Straja, din judetul Hunedoara, statiune ce este localizata in Muntii Valcan, la o altitudine de peste 1400 metri.
Statiunea Straja este o statiune noua, si a fost recunoscuta legal , cu acte in regula, incepand cu anul 2002.
Partia Straja este cea mai lunga partie cu nocturna din tara!
Ce ii asteapta pe turisti in aceasta statiune?
• 7 partii de schi, fiecare fiind dotata cu instalatie de transport pe cablu,
• 4 beneficiaza de instalatie nocturna,
• 2 dintre ele au si instalatie de zapada artificiala.
Cat tine sezonul la Partia Straja ? Turistii sunt asteptati din luna noiembrie pana in aprilie sa schieze, chiar sa invete sa schizeze, sa se dea cu snowboard-ul, sa exploreze zona plimbandu-se pe traseele montane. Echipa de salvamontisti este prezenta si mereu in alerta, gata sa aiba grija de fiecare turist.
Cum ajungi aici? Prima data trebuie sa ajungi in Targu-Jiu, apoi Petrosani, Lupeni. Iti parchezi masina aici, si iei telescaunul catre Straja, dureaza cam o jumatate de ora, si ajungi la o altitudine de 1400 metri.
Cat costa cazarea? Ei bine, aici te poti caza atat in vile si pensiuni, cat si la localnici, la preturi rezonabile. Mancarea pe care o poti servi aici este traditionala romaneasca si preparata cu mult drag pentru turistii epuizati dupa o zi pe partie.
Nu iti face probleme daca nu ai reusit sa iti achizitionezi echipamentul necesar, in statiune ai posibilitatea sa iti inchiriezi tot ce ai nevoie.
Bucura-te de zapada atat cat natura iti permite, schimbarea climei ne va lasa in curand fara zapada din povesti!

Judetul Hunedoara
1. Pesteri
Avenele din Curmatura Stanuleti
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Stanuleti (S)
Asezare: Valea Jarului - izvor
Acces: Campu lui Neag - Casa Campusel
Avenele din Scocul Soarbele
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat
Asezare: Valea Soarbele
Acces: Campu lui Neag - Casa Campusel
Avenul Balaj
Munti: Sureanu
Dimensiuni: 92m dezv., (-)46m deniv.
Avenul Balcan
Munti: Sureanu
Asezare: Lunca Hobenilor; vs. stg.
Dimensiuni: 45m dezv., (-)42,5m deniv.
Avenul Bradul Stramb
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat
Asezare: Valea Jarului
Acces: Campu lui Neag - Casa Campusel
Avenul cu Zapada din Scorota Seaca
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Albele (NE)
Asezare: Valea Scorota - izvor
Acces: Campu lui Neag
Avenul de la Fundatura Hobenilor (Av. de la Fundatura)
Munti: Sureanu - Fundatura Hobenilor
Dimensiuni: 295m (dezv.), (-78m ...+7m) deniv.
Avenul de la Ponorici
Sistem: Complexul Carstic Ponorici - Cioclovina
Munti: Sureanu
Asezare: Depresiunea Ponorici
Dimensiuni: 150m dezv., (-)20m deniv.
Avenul de la Tau Negru (Av. Bitan)
Sistem: Complexul Carstic Poiana – Tecuri
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Streiului
Dimensiuni: 150m (dezv.), (-)101m deniv.
Acces: Cabana Tecuri
Avenul din Dosul Lacsorului
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu) SV
Asezare: Valea Seaca vs stg.
Dimensiuni: (-) 262m deniv. - 700m alt - 796m dezv.
Interes: numai pentru profesionisti - printre cele mai mari din tara, este format dintr-un put adanc de 155m la baza caruia se desfac doua galerii ce coboara la peste 260m. Raul subteran care trece pe la baza avenului ajunge in Sura Mare la distanta de 950m de la intrare
Acces: Ohaba-Ponor NE
Avenul din Lazuiu (Av. din Dosu Fetii)
Munti: Sureanu - Vf. Cercheze (SV)
Dimensiuni: 29m (dezv.), (-)29m deniv.
Avenul din Scocul Stanuleti
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Stanuleti (SE)
Asezare: Valea Jarului
Acces: Campu lui Neag - Casa Campusel
Avenul din Sesul Leordei
Munti: Sureanu - Fruntea Mare (NV)
Dimensiuni: 27m (dezv.), (-)16m deniv.
Avenul din Stana Tomii (Avenul din Muntele Piule)
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Piule - Culmea de SV
Asezare: Jiul de Vest - Valea Mielului - Vf. Piule
Dimensiuni: 1800m alt - (-) 137m - 12m lungime
Interes: profesionisti
Acces: Campu lui Neag
Avenul Oilor
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Albele (E)
Asezare: Valea Scorota - izvor
Acces: Campu lui Neag
Avenul Ponorul Rachiteaua
Sistem: Complexul Carstic Poiana - Tecuri
Huda Secuilor
Munti: Metaliferi - Mv. Vulcan
Acces: Pasul Buces - Vulcan
Huda Strambii
Munti: Muntii Metaliferi - Mv. Strambu (Stramba)
Dimensiuni: situata deasupra unui urias con de grohotis
Acces: Ret (Blajeni)
Huda Vulcanului
Munti: Metaliferi - Mv. Vulcan - pe platforma superioara
Interes: aven colmatat
Pestera (Avenul) din Tecanul Rotund
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Cheii (v.dr.)
Dimensiuni: 20m (dezv.), (-)17m (+)2m deniv.
Pestera Alunii Negri
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Valcan - deal Rostoveanu (N)
Asezare: Sipot Rostoveanu
Acces: Cabana Campu lui Neag - Campusel
Pestera Bolii (P. Cetatea Bolii)
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sureanu (Sebes)- Dealul Bolii
Asezare: confluenta Vaii Jupaneasa cu paraul Balta Banitei (statia CFR Pestera Bolii)
Dimensiuni: 720m alt - 455m lungime, (-)2m deniv.
Interes: *Pestera, cu o lungime de circa 450 m, latimi intre 12 si 75 m si inaltimi de 3—12 m, are forma unui tunel meandrat. In interiorul ei se gasesc fragmentele unei terase de 2—3 m, care alterneaza de o parte si de alta a paraului. Talpa pesterii este pardosita cu aluviuni grosiere, care la viituri sunt acoperite complet de apa.
Acces: Petrosani - Banita
Pestera Boului
Munti: Metaliferi - Mv. Vulcan
Acces: Pasul Buces Vulcan
Pestera Cioclovina Uscata
Sistem: Complexul Carstic Ponorici - Cioclovina cu Apa
Munti: Sebes (Sureanu) - deal Arsului
Asezare: Valea Morii - Valea Luncanilor (v. dr.)
Dimensiuni: 775m alt - 450m lungime, 763m dezv.
Acces: Cioclovina
Pestera Cizmei
Munti: Metaliferi
Asezare: Cheile Ribicioarei
Dimensiuni: 69m lungime, 41m diferenta de nivel
Interes: rezervatie speologica
Acces: Ribicioara
Pestera cu Corali
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Valcan - Culmea Cioaca
Asezare: Jiul de Vest vs dr. la confluenta cu Valea Scorota
Dimensiuni: 1080m alt - 83m lungime
Interes: *** rezervatie
Acces: Campu lui Neag
Pestera cu Doua Etaje
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Rosia (v.dr)
Dimensiuni: 52m dezv., (-)3m deniv.
Pestera cu Patru Intrari de langa P. Ursilor
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Rosia (v.dr)
Dimensiuni: 145m dezv., (-)6,5m (+)5,5m deniv.
Pestera de Gheata
Munti: Valcan - Dalma Cazuta
Asezare: Valea de Pesti
Acces: Campu lui Neag
Pestera de Jos
Munti: Metaliferi - Cheile Uibaresti
Asezare: Uibaresti
Dimensiuni: 21m lungime
Acces: Uibaresti
Pestera de la Cascada (P. de la Cascada din Valea lui Ion)
Munti: Sureanu
Asezare: Valea lui Ion (v.dr.)
Dimensiuni: 48m (dezv.), 13m alt.
Pestera de la Gura Cetatii (P. Parospestere)
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Retezat (N)
Asezare: Rau Matesti - Parau Ponorici
Dimensiuni: 700m alt - 200m lungime (are trei deschideri A,B,C)
Interes: *
Acces: sat Pestera (E)
Pestera de la Izvoare
Munti: Sureanu - Muntele Vartoape
Dimensiuni: 42m (dezv.), (+3m) deniv.
Pestera de la Izvorul Toplitei
Munti: Muntii Metaliferi - Deal Grohot
Dimensiuni: sub sat
Acces: Grohot
Pestera de la Tecuri
Sistem: Complexul Carstic Poiana - Tecuri
Munti: Sebes (Sureanu) - SE - deal Cornetu
Asezare: Valea Streiului vs. stg. - parau Tecuri - parau Jghiabului
Dimensiuni: 926m alt - 485m lungime, (-)49m deniv.
Interes: lacuri, monument al naturii / este accesibila printr-un aven adanc de 12m, amenajat cu o scara de lemn. De la baza avenului pornesc doua galerii: una spre nord-est, care constituie o adevarata expozitie de forme rezultate din cristalizarea carbonatului de calciu (stalactite, stalagmite, coralite, gururi etc), alta spre sud, la capatul careia, dupa traversarea unui lac, se afla un put stramt.
Acces: Petros - Crivadia
Pestera de langa Pod
Munti: Sureanu - deal Rosia
Asezare: Valea Rosia
Dimensiuni: 281m (dezv.)
Pestera de sub Cetate (P. Sarpelui)
Munti: Sureanu - deal Cetatii
Asezare: Valea Banita
Dimensiuni: 510m (dezv.), (-12m ...+31m) denivelare
Pestera de sub Fag
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Babei (v.stg)
Dimensiuni: 45m dezv.
Pestera din Calea Cicerii
Munti: Metaliferi - Cheile Uibaresti
Asezare: Uibaresti
Dimensiuni: 120m lungime
Acces: Uibaresti
Pestera din Capu Stancii
Munti: Sureanu - deal Bolii
Asezare: Valea Bolii
Dimensiuni: 79m dezv.
Pestera din Fata Comarnicelor (P. Fata Comarnicilor)
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Ohaba (v. dr.)
Dimensiuni: 51m (dezv.), (-)9m deniv.
Pestera din Lunca Priporului
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu) - Vf. Mocsoarei (S)
Acces: Ponor
Pestera din Perete
Munti: Sureanu - deal Cornetu
Asezare: Cheile Munceilor (v.dr)
Dimensiuni: 273m (dezv.), (-)14m deniv.
Acces: Crivadia
Pestera din Piatra Bodii
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Rea; Cununa
Dimensiuni: 70m (dezv.), (-)13m deniv.
Pestera din Poteca
Munti: Sureanu
Dimensiuni: 71,5m (dezv.), (-)8,5m deniv.
Pestera din Scoaba Traistiorului
Munti: Sureanu - Scoaba Traistiorului
Dimensiuni: 85m (dezv.), (+)3m deniv.
Pestera din Valea Cheii (P. lui Valer Munteanu)
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Parau Ohabei - Valea Cheii
Dimensiuni: 230m (dezv.), 16m deniv.
Acces: Ohaba-Ponor - Federi
Pestera din Valea Clenjii
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Valea Clenjii
Dimensiuni: 1467m dezv., (-)103m deniv.
Acces: Petros - Crivadia
Pestera din Valea Stanii
Sistem: Complexul Carstic Ponorici - Cioclovina
Pestera Furotca
Munti: Metaliferi - Mv. Vulcan
Acces: Pasul Buces - Vulcan
Pestera Gaura Boului (P. Gura Boului)
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Somardale
Dimensiuni: 122m dezv., (-)15m deniv.
Acces: Crivadia - N de P. Tecuri
Pestera Gaura Cocosului
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Valea Cheii
Acces: Ohaba-Ponor -catunul Federi
Pestera Gaura Frantoanei (P. Frantoanei, P. Gura Frantoanei)
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Valea Ohaba
Dimensiuni: 67m (dezv.), 1,5m deniv.
Acces: Ohaba-Ponor
Pestera Gaura Oanei (P. de la Crivadia)
Munti: Sureanu - deal Cornetu
Asezare: parau Munceilor - Valea Jghiabului
Dimensiuni: 577m dezv.
Acces: Crivadia
Pestera Izvoreni
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Cuculeu (v.dr.)
Dimensiuni: 100m (dezv.), 5m deniv.
Pestera lui Cezar Manea
Munti: Sureanu
Asezare: Sipot
Dimensiuni: 150m (dezv.), (-)5m deniv.
Pestera lui Cocolbea (P. Gaura lui Cocolbea)
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sureanu
Asezare: Sipotul Cocolbei - Valea Opritei; Sipoteni
Dimensiuni: 450m alt - 100m lungime/125m dezv.
Interes: **
Acces: Ponor - 2km NE
Pestera lui Gavrilas Vulcu
Sistem: Complexul Carstic Poiana – Tecuri
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Strei (v.dr.)
Dimensiuni: 161m (dezv.), (-)8m deniv.
Acces: Cabana Tecuri
Pestera Malaiesti
Munti: Retezat - Culmea Macestilor (N)
Asezare: Pestera
Acces: sat Pestera - com Salasu de Sus
Pestera Malu Rosu (P. de la Malu Rosu)
Munti: Sureanu - deal Cornetu
Asezare: Cheile Munceilor (v.stg)
Dimensiuni: 343m (dezv.)
Interes: inaccesibila
Acces: Crivadia
Pestera Mare din Piatra Peretelui Urzicari
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Babei (v.stg)
Dimensiuni: 427m (dezv.), (-)15m (+)4m deniv.
Pestera Mica
Munti: Metaliferi - Mv. Vulcan
Acces: Pasul Buces - Vulcan
Pestera nr. 1 de la Dalma cu Brazi
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Izvoarele Jiului de Vest
Asezare: Jiul de Vest la confluenta cu Valea Scorota (Scocul Mare - Paraul
Dimensiuni: 1200m alt - 226m lungime
Interes: **
Acces: Campu lui Neag
Pestera nr.4 din Cheia Taia (P. lui Ionut, P. XI)
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Taia, Biserica Iepurilor
Dimensiuni: 76m dezv.
Pestera nr.5 din Valea Rosia
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Rosia (v.stg)
Dimensiuni: 34m dezv., (-)3m (+)2m deniv.
Pestera nr.7 din Valea Rosia (P. Batranului Florian)
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Rosia (v.dr)
Dimensiuni: 92m dezv., (-)2m (+)4m deniv.
Pestera Palariei
Munti: Sureanu
Interes: rivalizeaza cu Pestera Tecuri
Pestera Piatra Corbului
Munti: Valcan - deal Dalma Arsurii (NV)
Asezare: Raul Sohodol in punctul "La Table"
Acces: Lupeni
Pestera Piatra Scobita
Munti: Retezat - Mv. Piule
Asezare: Raul Buta - Raul Plesa
Acces: Campu lui Neag
Pestera Plaisorului (P. din Valea lui Ion, P. Livedenilor)
Munti: Sureanu
Asezare: Valea lui Ion (v.dr.)
Dimensiuni: 239m dezv., 28m alt.(deniv.)
Pestera Ponor
Munti: Metaliferi - Cheile Uibaresti
Asezare: Uibaresti
Dimensiuni: 300m lungime
Interes: pe culmea dealului aflat pe partea dreapta a raului, in apropierea soselei Baia de Cris - Bulzestii de Jos
Acces: Risculita
Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa
Sistem: Complexul Carstic Ponorici - Cioclovina
Munti: Sebes (Sureanu) - Munte Plopi (NE)
Asezare: Parau Ponorici - Parau Luncanilor (la Gura Ponorici)
Dimensiuni: 7980m lungime, (-)174m deniv.
Interes: *** P. Gura Cioclovina cu Apa
Acces: Cioclovina
Pestera Sifonului de la Sipot
Sistem: Complexul Carstic Poiana - Tecuri
Pestera Sura de Jos de la Federi (P. Leordei)
Munti: Sureanu - Fruntea Mare (NV)
Dimensiuni: 130m (dezv.), (-)15m deniv.
Pestera Sura Mare (P. Mare de la Ohaba Ponorului)
Sistem: Sebes - Bazinul Streiului
Munti: Sebes (Sureanu) - la baza versantului Fruntea Mare
Asezare: Valea Ohaba - Cheile Ohabei / se deschide la capatul din amonte al unei chei lungi de circa 500 m, ce apare ca o vale „în fund de sac”, sculptata de paraul Ohaba
Dimensiuni: 460m alt - 4500m lungime
Interes: ** profesionisti - Pestera este formata dintr-o galerie accesibila pe o distanta de circa 4,5 km, larga de 2—7 m si înalta de 30 m. La capatul din amonte, galeria este închisa de un lac-sifon. Intrarea monumentala, cu o latime de 8—12 m si o inaltime de aproape 40m, sugereaza o evolutie indelungata.
Acces: Ohaba Ponor - 500m NE
Pestera Teiul Lung
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Valea Streiului - Platou
Dimensiuni: 61m (dezv.), (-3m)...(+7m) deniv.
Acces: Crivadia - N de P. Tecuri
Pestera Tepoasa
Munti: Sureanu
Asezare: Cheile Jghiabului
Dimensiuni: 116m (dezv.), (-)10m deniv.
Pestera Toplita (P. din Piatra Toplitei, P. din dealul La Paroasa, P. de Aur)
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Paroasa
Asezare: Izvorul Toplitei
Interes: **
Acces: Campu lui Neag
Pestera Ulciorului
Munti: Sureanu
Asezare: Valea Banita (v.stg)
Dimensiuni: 420m dezv., (-)12m (+)17m deniv.
Pestera Ursilor
Munti: Metaliferi - Cheile Rabarului
Asezare: Rabaru
Interes: in versantul drept, la intrarea in chei - sali ramificate pe zece etaje subterane, a carei vizitare necesita echipament speologic adecvat si ghid bun cunoscator al labirintului subteran
Acces: Bulzestii de Sus
Pestera Ursilor
Munti: Sureanu - Deal Rosia
Asezare: Valea Rosia
Dimensiuni: 120m dezv., 12m deniv.
Pestera Ursilor (Pestera Ursilor din Valea Rosia)
Munti: Sureanu - deal Rosia
Asezare: Valea Rosia (v.dr)
Dimensiuni: 189m (dezv.), (-8m ...+5,5m) deniv.
Pestera Valea de Brazi
Munti: Retezat
Asezare: Valea de Brazi
Acces: sat Valea de Brazi - Uricani
Pestera Zeicului
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Valcan
Asezare: Scocul Mare - Scorota cu Apa vs stg.
Dimensiuni: 1260m alt - 260m lungime
Interes: * dificila
Acces: Campu lui Neag
Pestera „Biserica Dracului”
Munti: Trascau - Metaliferi - Mv. Bradisorului (1034m alt) - la baza Bradisorului, in versantul cu orientare sud-est
Interes: o crapatura de mari dimensiuni
Acces: Dupa Piatra / Grohotele
Pesterile Arcada
Munti: Retazat
Pesterile din Bordul Mare
Sistem: Muntii Sebes
Munti: Sebes (Sureanu)
Asezare: Parau Opritei
Acces: Ponor
Pesterile din Cheile Butii
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Retezat - Vf. Piule - Culmea de SV
Asezare: Jiul de Vest - Parau Buta
Acces: Campu lui Neag
Pesterile din Valea Rostoveanu
Sistem: Bazinul Jiului de Vest
Munti: Valcan
Asezare: Jiul de Vest - Valea Rostoveanu
Acces: Campu lui Neag
Podul natural de la Grohont
Saru Lung
Munti: Muntii Metaliferi - Mv. Strambu (Stramba)
Dimensiuni: intrarea stramta, situata deasupra unui urias con de grohotis
Interes: foarte adanca (se spune ca duce catre "inima pamantului")
Acces: Ret (com. Blajeni)

DRUMURI SPRE LACURI
Iezerele Berhinei
Zona geografica : Muntii Godeanu
Tip zona : munte
Bazin : Lapusnicu Mare
Munti : Muntii Godeanu
Rau : Berhina
Origine : alpin
Asezare : Borascu (2158m alt) - sud
Acces : Gura Apei
Judet : Hunedoara

Lacsoarele Zanoagele Ursului

Tip zona : munte

Bazin : Jiet - Caldarea Rosiile

Munti : Muntii Parang

Rau : Rosiile (obarsie)

Origine : glaciara

Asezare : Vf. Paclesa

Dimensiuni : intre 2095m si 2100m alt

Proprietati : 4 ochiuri de apa alimentate de izvoare

Acces : Petrosani

Judet : Hunedoara
Trasee:
• Petrosani : Petrosani - Valea Maleia - Valea Jietului (amonte) - Cotu Jietului - dr. pe Valea Jietului (obarsie) - Lacul Rosiile - Vf. Paclesa

Lacul Agatat (Taul Agatat)

Tip zona : munte

Bazin : Caldarea Bucurei (V) - pastravi

Munti : Muntii Retezat

Rau : Valea Pietrele

Origine : glaciara

Dimensiuni : 2208m alt (2230m alt), 2,3m alt (4m), 100m lungime si 55m latime

Proprietati : "lacurile insirate"

Acces : Nucsoara

Judet : Hunedoara



Trasee:
• Nucsoara : Nucsoara - Cabana Pietrele - pe Valea Pietrele spre izvor - Poarta Bucurei - Taul Agatat
• Clopotiva : Clopotiva - Gura Zlata- Raul Radesul Mare - Vf. Zanoaga - Poarta Bucurei - Taul Agatat
• Clopotiva : Clopotiva - Gura Zlata - Raul Zlata - Raul Dobrun - Lacul Gemenele - Lacul Stirbu - Poarta Bucurei - Taul Agatat
• Clopotiva : Lac Bucura - Taul Agatat- 45minute
Iezerele Berhinei - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacsoarele Zanoagele Ursului - Petrosani, Judetul Hunedoara
Lacul Agatat (Taul Agatat) - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Ana - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacul Arades (Ardes) - , Judetul Hunedoara
Lacul Ascuns (Taul Ascuns) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Borascu Mare (Lacul Zanoaga Alungita) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Bucura - Nucsoara (Cabana Pietrele), Judetul Hunedoara
Lacul Bucurelul - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Buta - Campu lui Neag, Judetul Hunedoara
Lacul Caprelor - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Caraciu - Tebea, Judetul Hunedoara
Lacul Carlig I (Lacul Sesele I) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Carlig II (Lacul Sesele II) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Carligul Mare - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Carligul Mic - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Cincis Cerna (Lacul Teliuc) - Hunedoara, Judetul Hunedoara
Lacul Ciumfu Mare (Ciumfuletele) - Pui, Judetul Hunedoara
Lacul Ciumfu Mic - Pui, Judetul Hunedoara
Lacul cu Pietris - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Custura Mare (Lacul Mare al Custurii, Taul Custura Mare) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Custura Mica (Lacul Mic al Custurii, Taul Custura Mica) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Faerag - Deva, Judetul Hunedoara
Lacul Florica - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Gales - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Gardomanu - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacul Gemenele (Taul Gemenele) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Groapele - Pestera, Judetul Hunedoara
Lacul Gura Apei - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Hateg - Hateg, Judetul Hunedoara
Lacul Iezilor (Gemenele Mic) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Judele - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Judele Mic - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul La Dorna - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Lia - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacul Lung (Tautu) - Petrosani, Judetul Hunedoara
Lacul Mandra (Lacul Oglinda Mandrei) - Petrosani, Judetul Hunedoara
Lacul Mare din Valea Rea I - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Mutatorii - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Netis - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacul Oboarele - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Ostrovu Mic - Rau de Mori, Judetul Hunedoara
Lacul Paclisa - Paclisa, Judetul Hunedoara
Lacul Papusii (Taul Papusii sau Taul Adanc) - Hobita, Judetul Hunedoara
Lacul Peleaga (Lacul Ghimpele sau Lacul Papusa) - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacul Peleguta - Gura Apei, Judetul Hunedoara
Lacul Pietrele - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Portii (Taul Portii) - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Rasucit (Taul Rasucit) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Rausor - Suseni, Judetul Hunedoara
Lacul Rosiile (Taul fara Fund) - Petrosani, Judetul Hunedoara
Lacul Scarisoara (Lacul Borascu Mic) - Valea Cernei, Judetul Hunedoara
Lacul Slaveiu (Taul Slaveiu) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Soarbele - Campu lui Neag, Judetul Hunedoara
Lacul Stanisoara - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Stevia (Lacul de sub Retezat, Taul Stevia) - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Stirbului - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Tapului - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Turcel - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Urat (Taul Urat) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Viorica - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacul Zanoaga - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Zanoaga Mica (Zanoguta, Taul Zanoaga Mica) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Zanoaga Mica I - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Zanoaga Mica II - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Lacul Zanoaga Stanei (Lacul Rosiile de Jos) - Petrosani, Judetul Hunedoara
Laculetul Stanisoara - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacurile Papusii (Taurile Papusii) - Campu lui Neag, Judetul Hunedoara
Lacurile Pietricelele - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Lacurile Zanoagele Galesului - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Taul Bivolului - Uricani, Judetul Hunedoara
Taul dintre Brazi - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Taul Negru - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Taul Secat - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Taul Spurcat (Zanoaga Mica) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Taul Vasielul - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Tauletul Custurii (Tautul Custurii) - Clopotiva, Judetul Hunedoara
Tauletul Stanisoara - Nucsoara, Judetul Hunedoara
Taurile Birlei (Barlei) - Clopotiva, Judetul Hunedoara



http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=pesteri

Informatii Hunedoara
Informaţii generale

Aşezare
În partea central-vestică României, pe cursul mijlociu al Mureşului, la răspântia celor patru drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin defileul Jiului), şi al Ţării Crişurilor (peste culme de munte în valea Crişului Alb).

Vecini
La sud: Judeţul Gorj, la vest: Judeţele Caraş- Severin şi Timiş, la nord-vest: Judeţul Arad, la nordest: Judeţul Alba, la sud-est: Judeţul Vâlcea.
Suprafaţa
7.063 km2 (respectiv 2,9% din teritoriul ţării).

Populaţie
543.000 locuitori.

Oraşe
Deva, reşedinţă de judeţ, cu 76.000 locuitori, în lunca Mureşului, în nord-vestul Munţilor Poiana Ruscă. Alte oraşe: Aninoasa, Brad, Călan, Haţeg, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Simeria, Uricani, Vulcan.

Relieful
Este accidentat şi variat, datorită aşezării sale. Astfel în zona de contact dintre centura Carpaţilor Meridionali (Retezat - în întregime în judeţ, porţiuni din Munţii Godeanu, Ţarcu, Vâlcan, Parâng - cu vf. Mândra de 2.519 m, Şureanu), în sud, cu vegetaţie alpină şi urme glaciare; Apuseni (Găina, Zarand, Metaliferi, Sebeş, Bihor), în nord, cu culmi rotunjite şi netezite datorită fenomenelor vulcanice şi carstice, cu forme foarte variate şi Poiana Ruscă, la vest, unităţile montane ocupând mai mult de jumătate din teritoriul judeţului, încadrate de depresiunile Petroşani (înaltă şi deluroasă), Haţeg (mai joasă, cu întinse şesuri de luncă şi terase), Hunedoara, Simeria, Brad.

Clima
Este temperat continentală, cu etajare evidentă pe verticală, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt ce bate dinspre nord-vest. Temperatura medie în ianuarie este de -2 - -100C iar în iulie 10 - 200C.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Mureş ca principalul colector, ce străbate transversal judeţul în direcţia est-vest, cu afluenţii săi: Cerna, Strei, Râul Mare, Crişul Alb, dar şi cele peste 80 de lacuri alpine glaciare din Retezat: Bucura, Tăul Negru, Zănoaga, Peleaga, cele peste 32 din Parâng: Câlcescu, Slavei, cele din Şureanu, Sebeşului: Iezerul Mare şi Iezerul Mic.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Retezat, fantastică cetate de piatră a acestor munţi are cea mai ridicată altitudine medie din întreg lanţul Carpaţilor româneşti (peste 60 de piscuri ce se avântă la peste 2.200 m altitudine, culminând cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai înălţimile impresionează pe drumeţ în Retezat, măreţia circurilor glaciare de aici este fără pereche în munţii României, fiind împodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toţi drumeţii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscită practicarea intensă a turismului, li se adaugă o floră şi o faună bogată şi variată, ocrotită în cadrul „Parcului Naţional Retezat”. Acest parc reprezintă cea mai mare rezervaţie ştiinţifică complexă din România, inclusă de UNESCO printre rezervaţiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include în arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, văi şi lacuri glaciare), rarităţi vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul sălbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagră, cerbul, ursul, râsul, cocoşul de munte, mistreţul; iar în undele cristaline ale lacurilor şi râurilor de munte, păstrăvul). În cuprinsul parcului se află Rezervaţia Ştiinţifică Zlătuia (peste 2.000 ha) în al cărei perimetru accesul este permis numai cu autorizaţia Comisiei Monumentelor Naturii. Munţii Parâng, cu nimic mai prejos decât Retezatul, ba mai mult, culminând la 2.519 m - vf. Mândra (sau Parângu Mare), depăşeşte cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate în bazinul superior al Jieţului. Munţii Poiana Ruscă, uşor accesibili, atât pe jos cât şi cu maşina, luna cea mai favorabilă, din punct de vedere al climei şi al pitorescului peisajului, fiind septembrie. Munţii Şureanu, încărcaţi de istorie şi relief carstic, dar şi glaciar.

Peşteri
Peştera Cioclovina, în nord-vestul Munţilor Sebeş, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusă în Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formează una dintre cele mai mari rezervaţii speologice din ţară. A fost locuită încă din Paleoliticul Superior, este renumită prin împodobirea pitorească din interior (pereţii peşterii cuprind mărgele de chihlimbar încrustate în calcită, precum şi cranii de lilieci). Peştera Tecuri, în nordul Munţilor Şureanu, are „săli” deosebit de bogate şi divers împodobite cu fermecătoare concreţiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (în nuanţe ce variază între roz pastel şi roşu violet). Reprezintă un unicat între peşterile din România. Peştera Şura Mare, lângă satul Ponor, străbătută de râul Ohaba, care formează şi un lac interior, constituie peştera de referinţă a munţilor Sebeş. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din România, greu accesibilă.

Lacuri
Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din România (peste 10 ha), pe lângă care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Munţii Retezat; Lacul Gâlcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai întins iezer glaciar din aceşti munţi. Se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate masivul. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile sale constituie o rezervaţie naturală (geologică, floristică şi peisagistică). Alte lacuri: Lacul Zanoaga, cel mai adânc din România, de 29 m, Porţii, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Râul Mare, Cinciş pe Cerna.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, în lunca Mureşului, unul dintre obiectivele turistice de importanţă naţională, fiind un adevărat monument în arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani în urma, când s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colţuri ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de plută, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Bejan, lângă Deva, rezervaţie forestieră unde cresc toate speciile de stejar prezente în România, Pădurea de stejar de la Chizid, lângă Hunedoara, Gorunul lui Horea de la Ţebea, monument al naturii şi în acelaşi timp şi monument istoric ce aminteşte de conducătorul marii răscoale ţărăneşti din 1784.
Staţiuni turistice
Geoagiu Băi (la 46 km de Deva şi 19 km de Orăştie), staţiune balneoclimaterică permanentă la poalele Munţilor Metaliferi, (la 350 m altitudine). Este cunoscută încă din antichitate, mai întâi sub numele de Germisara (germ = fierbinte, sara = izvor) iar apoi, în perioada romană sub numele de Thermal Dodonae (romanii au folosit intens izvoarele de aici, au ridicat statui lui Aesculap şi zeiţei Hugeea). Calităţilor recunoscute ale apelor termale li se adaugă climatul reconfortant, tonic, caracterizat prin ierni blânde, lipsite de geruri mari şi vânturi puternice şi veri plăcute. În cadrul policlinicii balneare de aici se pot efectua băi termale cu apă minerală în bazine şi la cadă, kinetoterapie, hidro-electrofoto şi termoterapie, băi de plante, împachetări cu nămol, gimnastică medicală şi masaj. Căile de acces sunt: feroviare - halta Geoagiu sau gara Orăştie, pe linia Bucureşti - Braşov - Arad, apoi cu autobuzul până în staţiune, rutiere - DN 65 pe traseul Alba Iulia - Simeria cu abatere în comuna Geoagiu spre staţiune.

Vestigii istorice
Cetăţile Dacice dovedesc înaltul grad de cultură materială a dacilor. În zona Munţilor Orăştie se afla, între sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice. Principalele cetăţi au fost descoperite la: Costeşti, (la 18 km de Orăştie), Blidaru (la 22 km de Orăştie), Piatra Roşie (la 30 km de Orăştie) şi Grădiştea Muncelului (la 39 km de Orăştie). Cetatea de la Grădiştea Muncelului, însoţită de un complex de sanctuare şi de o aşezare civilă, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui şi observaţiilor astronomice (construcţiile de aici formau un calendar ingenios şi surprinzător de precis pentru epoca respectivă). Cetatea de la Blidaru, cucerită de romani în 102 d.Hr., a fost refăcută ulterior de Decebal, dar distrusă definitiv de împăratul Traian în 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Haţeg, capitala Daciei romane, reşedinţă a celor mai importante instituţii şi a înalţilor funcţionari imperiali. Oraşul a fost întemeiat în 107 d.Hr., din porunca împăratului Traian, denumirea sa completă fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. Aşezarea se dezvoltă până în 271 d.Hr. când autorităţile romane se retrag din Dacia. Astăzi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfăşurau serbările, luptele gladiarorilor) şi necropola antică. Cetatea Devei, ridicată în sec. XIII pe un con vulcanic ce domină vatra oraşului de la 184 m altitudine. Menţionată documentar în 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetăţi din Transilvania. A fost părăsită în 1849 când, în urma unei explozii a depozitului de muniţii, zidurile au sărit în aer. Castelul Corvineştilor din Hunedoara, prin frumuseţea sa arhitecturală se plasează printre cele mai însemnate monumente de artă feudală din România şi din sud-estul Europei. Construcţia impozantă, cu turnuri şi turnuleţe, a fost ridicată în sec. XIII pe un colţ de stâncă. Trecutul castelului se leagă mai ales de familia Corvinilor care l-au stăpânit o vreme îndelungată. Iancu de Hunedoara l-a renovat şi modificat (1446 - 1453), amenajând „Sala cavalerilor” şi „Sala dietei”. Dezvoltat în secolele următoare, castelul reuneşte stilul gotic cu elemente caracteristice Renaşterii şi stilului baroc. Alte vestigii istorice: Vestigiile castrului roman Veţel, cu amfiteatru, băi romane, apeducte, aşezarea romană Călan, s-a menţinut şi după retragerea romană, Cetatea Mălăieşi de la Sălaşu de Sus (sec. XIV), Cetatea Colţ de la Colţ (sec. XIV), Castelul „Magna Curia” din Deva, construit în sec. XVI, în stil renascentist, ulterior a suferit transformări baroce, numindu-se „Bethlen”. În prezent adăposteşte Muzeul Civilizaţiei Dacice, şi Romane, Castelul Sântamărie Orlea (sec. XVI - XVIII).

Edificii religioase
Biserica Densuş, una dintre cele mai vechi din România, construită în sec. XIII din piatra aparţinând ruinelor Sarmisegetusei romane. Are o înfăţişare ciudată păstrând unele elemente ale stilului romantic târziu. Este împodobită cu o interesantă pictură murală (din 1443). Biserica Strei (sec. XIII), păstrează pictura executată în sec. XIV, fiind unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictură medievală din România. Alte edificii religioase: Biserica Sântămărie din Orlea (sec. XIII), în stil romanic, păstrează o parte din valoroasele fresce iniţiale, Biserica Ciscior (sec. XIV), Biserica Ribita (1417), Biserica Ortodoxă Hunedoara (sec. XV), Mănăstirea Prislop din Silvaşu de Sus (la 13 km de Haţeg şi la 16 km de Hunedoara), din 1564.

Muzee
Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu“ de la Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat în memoria acestui pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale. Aici a văzut lumina zilei şi a făurit primele sale aeromodele, marele inventator şi pilot Aurel Vlaicu. Alte muzee: Muzeul de istorie a mineritului, cu interesante colecţii mineralogice.
Accesul in PN Grădiştea Muncelului-Cioclovina
Va invitam pe noul site www.gradiste.ro

Datorita felului in care este amplasat parcul, acesul se poate face prin patru direcţii, Depresiunea Orăştiei, Depresiunea Haţegului, Valea Jiului si dinspre vârful Şureanu (numai pe jos).
Din Orăştie, Haţeg si Petroşani există mai multe căi de acces în parc.
Transportul în comun este asigurat de firme private locale în zona Orăştie-Costeşti si Petroşani-Haţeg.
Valea Jiului
În Valea Jiului se ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva - Simeria - Hateg - Pui - Petroşani), sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66 (Tg.Jiu - Filiasi - Petroşani).
Din Petroşani există mai multe căi de acces în parc.
Petroşani – Peştera Bolii, pe DN66 pâna la Băniţa.
Petroşani - Băniţa- Crivadia, pe DN66.
Petroşani - Bşniţa – Baru, pe DN66, urmat de drumul forestier de pe Valea Streiului.
Depresiunea Haţegului
În Depresiunea Haţegului se poate ajunge dinspre Deva, pe DN66 (Deva - Simeria - Haţeg) sau dinspre Caransebeş, pe DN68 (Caransebeş - Haţeg).
Din Haţeg există mai multe căi de acces în parc.
Haţeg - Pui - Ohaba - Ponor pe DN66.
Haţeg - Pui - Galati - Fizesti pe DN66(din Pui drumul este nemodernizat).
Haţeg - Călan - Boşorod - Luncani pe DN66(din Bosorod drumul este nemodernizat).
Depresiunea Orăştiei
In Depresiunea Orăştie se poate ajunge dinspre Deva, pe DN7(Deva - Simeria - Orăştie) sau dinspre Sebeş, pe DN 7(Sebeş-Orăştie).
Din Orastie exista o singura cale de acces in parc.
Orăştie-Costeşti pe DJ705.
Acces pe calea ferata
Daca veniţi cu rapidul (pentru destinaţiile Costeşti, Luncani, Fizeşti) puteti alege staţia Simeria, de unde se găsesc trenuri personale sau autobuze.
Accesul pe calea ferată este posibil către Costeşti din Orăştie(gară, trenuri accelerate), Boşorod din Călan (gară, trenuri accelerate), Haţeg din Subcetate (gară, trenuri accelerate), Fizesti din Pui(haltă, tren personal), Ponor (haltă, tren personal), Baru Mare(haltă, tren personal), Crivadia (haltă, tren personal), Merişor (haltă, tren personal), Băniţa (haltă, tren personal), Peştera Bolii (haltă, tren personal) şi Petroşani (gară, tren rapid sau accelerat).
PNGM-C
Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic. Parcul este destinat gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, punerii în valoare şi conservării vestigiilor arheologice de importanţă deosebită localizate în teritoriul respectiv, precum şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.
Parcul a fost înfiinţat la nivel judeţean în anul 1979 şi reconfirmat în 1997. În anul 2000, odată cu apariţia Legii nr. 5/2000, PNGM–C a fost declarat arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei V IUCN.
Cadrul fizico-geografic
Geologie: Din punct de vedere geologic Munţii Sebeşului si Orăştiei fac parte din Munţii Şureanu care formează partea nord – vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore : Autohtonul Danubian şi Pânza Getică. Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice (Domeniul Getic).
Geomorfologia: Munţii Şureanu, cu subdiviziunile lor Munţii Orăştiei şi Sebeşului în care se încadrează PNGM-C, fac parte din marea unitate a Carpaţilor Meridionali Centrali. Teritoriul parcului ocupă partea centrală şi sud-vestică a Munţilor Şureanu. Relieful este caracterizat prin prezenţa versanţilor foarte repezi (cu înclinări de 31-400), repezi (16-300) şi a coamelor montane şi deluroase. Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m (Trufaş, 1961), concentrate în aria Ponorici, unde se află şi cunoscuta polie a Ponoriciului şi polia Fundătura Ponorului (Ilie, 1978) şi cele endocarstice: peşteri, avene, etc. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorici – Cioclovina (6560 m) şi Şura Mare (6183 m) (Geografia României, vol. III, 1987). Altitudinal PNGM-C este situat în zona montană şi de dealuri înalte, la altitudini cuprinse între 432 şi 1702 (± 3) m.
Clima: Condiţiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 – 7º C (cu variaţii în funcţie de altitudine) şi o cantitate medie multianuală de precipitaţii ce variază între 550-600 mm în părţile de nord, vest şi sud ale parcului şi depăşesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m.
Hidrologie: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaş castel natural de ape subterane şi de suprafaţă. Destul de bogat ramificată, reţeaua hidrografică este colectată de Râul Grădişte (denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Oraşului) şi de Râul Strei (la obârşie Petros), ambele cu vărsare în Mureş. Afluenţii principali ai Grădiştei sunt Anineşul, Valea Mică, Valea Rea (pe dreapta) şi văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu şi Făeragu (pe stânga). Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureş este de 63 milioane m3, din care 22 milioane m3 revin Sibişelului.
Flora: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este situat în zona nemorală, având o însemnată valoare floristică. Dintre speciile endemice întâlnite aici, menţionăm: crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrişorul (Thymus comosus), brusturul negru (Symphytum cordatum) şi Sorbus borbasii. În cuprinsul parcului se întâlnesc numeroşi taxoni rari, dintre care: Sesleria rigida (coada iepurelui), Anacamptis pyramidalis (bujor), Herminium monorchis, Plantago holosteum, Peucedanum rochelianum, Festuca pseudodalmatica, Dianthus petraeus ssp. petraeus, etc.
Fauna: Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina adăposteşte o mare varietate de specii caracteristice reliefului montan si carstic,
reprezentată de carnivore mari (urşi, lupi şi râşi), cervide (cerbul carpatin şi căpriorul), pisica sălbatică, bursuc şi de alte specii, care pot satisface cerinţele observatorilor de viaţă sălbatică
Peştera Şura Mare adăpostea între anii 1960 - 1970 una din cele mai mari colonii în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii.
Obiective turistice
Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina prezintă un relief fragmentat de râuri puternice care au săpat adânc in calcarele care străjuiesc prin formele de relief create, marele complex de cetăţi dacice din munţii Orăştiei.
Pentru cine cutreieră pentru prima oară Valea Grădiştei cu împrejurimile ei montane, peisajul devine deosebit de încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante, cu prezentul înnoitor, dinamic, prin coloritul etnografic atât de specific satelor de aici. Zona ne apare de un vădit interes turistic si prin accea ca ea inglobează o zona montană de mare atracţie pentru iubitorii de drumeţie unde, alături de vestigiile trecutului, întâlnim un peisaj natural de neîntrecută frumuseţe.
In acest cadru, ce ascunde peste tot obiective turistice, există o densă reţea de căi de comunicatie, începând de la simplele poteci si cărărui ce împânzesc lunca pâna la drumuri de hotar, drumuri forestiere, drumuri comunale, drumuri judeţene si şoseaua asfaltată Orăştie — Costeşti (DJ705) care este principala poartă de acces in această oază de istorie si natura, unde oamenii locului si-au păstrat felul tradiţional de viaţa, moştenit de la civilizaţia dacică.
Dar poate ca drumeţul, obişnuit peste tot in ţară cu un anume confort, va fi ispitit sa-si petreacă măcar o noapte in incinta unei stâni de la poalele Godeanului sau de pe Muntele Scîrna ori in casa unui marginean dintr-un sat mai izolat, intr-o încăpere împodobită cu busuioc in grindă, primit cu multă ospitalitate de catre gazde.
Pe lângă peisajul dacic pe care l-am descris in partea dinspre apus, dincolo de platforma Luncanilor se găsesc forme de relief calcaroase care iţi taie răsuflarea prin unicitatea si frumuseţea lor, parcă sculptată anume. În acestă zonă se găseşte un peisaj impădurit, in care se interpătrund văile adânci si peşterile, care acum 26000 de ani au oferit adăpost strămoşilor noştrii. În prezent în zonă se pot vedea multe sate, cu gospodării răsfirate pe culmile muntoase, bogat scăldate de razele soarelui si cu pământuri de o deosebită bogaţie minerală.
Datorită amplasării lor, peşterile sunt accesibile turiştilor, principalele atracţii fiind peşterile: Cioclovina Uscată, Cioclovina cu Apă, Şura-Mare, Şura-Mică, Bordu Mare, Tecuri, Bolii.
Un alt peisaj extraordinar, unic in aceasta zona este Lunca Ponorului şi Lunca Ponoriciului, unde apele râurilor Ponor şi Ponorici sunt înghiţite de adâncurile pământului, dispărând sub un perete de stâncă, circulând apoi pe sub pământ, câţiva kilometrii, după care reies la suprafaţă din peşterile Şura-Mare şi Şura-Mică, respectiv Cioclovina cu Apă.
După cum se poate observa, Parcul Grădişte prezintă o mare diversitate de obiective turistice, care se adresează unui număr variat de turişti. Dacă urcăm pe valea Grădiştei, în partea dreaptă este prima mare cetate dacică, Cetăţuia Costeşti, construită cu mare precizie pe un deal cu cota de 561 m.
Sistemul de apărare al cetăţii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificaţii: valuri de pământ, un zid de piatră gros de 3 m flancat de trei bastioane si o dublă palisada ce inconjoară partea de sud a înălţimii. Platoul cel mai înalt este ocupat de doua turnuri-locuinţă construite din blocuri de piatra si cărămizi, la care se ajungea urcând pe o scară monumentală. Pe terase au fost identificate lăcaşuri de cult (sanctuare), cisterne de apă, etc. Timpul de realizare si de înflorire a locuirii dacice de pe dealul "Cetăţuia" - ca si întreg complexul de aşezări si cetăţi din Munţii Orăştiei - cuprinde perioada de la Burebista la Decebal (sec. I i.d.Ch - sec. I d.Ch.).Distrusa in urma celui de-al doilea război de cucerire a Daciei de către romani (105 - 106 d.Ch), cetatea nu a mai fost refăcută.
Dinspre Cetăţuie spre Blidaru, distanţa e relativ mică, aşa că vizitatorul poate să viziteze intr-o singură zi ambele monumente.
Situată pe culmea Blidarului (703 m), fortificaţia cuprinde două incinte, unite intre ele, având împreuna şase turnuri puternice.
De pe înălţimea Blidarului, in zilele senine, poate fi urmărită cu uşurinţă orice activitate desfăşurată in jurul Cetăţuii sau in interiorul ei. Pentru a străbate însă cu piciorul distanţa ce le separă, este nevoie de un oarecare efort, astăzi măsurat aproximativ 1 ora de mers si câţiva stropi de transpiraţie; în antichitate, pentru un eventual duşman, drumul era incomparabil mai anevoios si mai scump plătit.
Mergând pe valea Grădiştii, trecând de satul Grădişte, descoperim cetatea Feţele Albe şi cetatea Sarmizegetusa Regia, aflate sub vârful Godeanu pe muchia Muncelului. Despre aceste cetăţi nu vă oferim nici o descriere, dar vă invităm să veniţi să le descoperiţi secretele.
Pe lângă cetăţile dacice, în zonă, datorită stăpânirii pământurilor de către oamenii care au colonizat culmile muntoase acum 3500 de ani, s-au format peisaje extrordinare, rezultate datorită felului de viaţă îmbrăţişat de oameni, într-o comuniune cu natura, rezultând o cultură tradiţională unică, prezentă doar aici pe aceste vechi meleaguri româneşti.
Spre satul Luncani se urcă dinspre Boşorod, urmând firul văii, care ne conduce spre cetatea Piatra Roşie aflată la 823 de metrii înalţime. Cetatea, ridicată din piatră, de forma patrulatera, cu laturile de 102x45m, are patru turnuri, dispuse pe colţuri, iar al cincilea pe mijlocul laturii răsăritene. In interiorul incintei se afla o constructie de lemn ale carei baze de piatra s-au păstrat in întregime. Cetatea de la Piatra Roşie, parte componentă a sistemului de fortificaţii dacice, avea menirea de a bara înaintarea dinspre valea Streiului a duşmanilor care ar fi încercat să atace capitala statului dac.
Un alt obiectiv în zonă este Peştera Cioclovina Uscată (urme de locuire predacice şi chiar mai vechi, înainte de era glaciară) şi Peştera Cioclovina cu Apă, străbătută de apele râului Ponorici, râu ce dispare sub un perete de stâncă, în Lunca Ponoriciului.
În Ohaba-Ponor se ajunge de pe DN66, în zonă se pot vizita Peşterile Şura-Mare (in trecut, aici, a fost descoperită cea mai mare colonie de lilieci din Europa) şi Şura-Mică(străbatută deasemenea de apele Ponorului), Bordu Mare şi locul fosilifer Ohaba-Ponor.
Pe Valea Streiului se intră din localitatea Petros, urmând firul văii, pe partea dreaptă se găseşte peştera Tecuri, zona Şipot de o frumuseţe creată de forţa apelor şi în încheiere să nu uităm Valea Streiului, frumoasă prin formele calcaroase de relief şi pădurile bogate.
Alte puncte de interes aflate în parc sunt cheile Crivadiei şi Turnul Crivadiei (care are o deosebită valoare peisagistică şi floristică, constituind o enclavă de specii termofile şi elemente dacice şi daco-balcanice),Peştera Bolii(străbătută de apele pârâului Jupâneasa, dar accesibilă turiştilor) si cetatea Băniţa(edificiu dacic).
TRASEE TURISTICE
1 Traseu turistic : Costeşti-Valea Grădiştei-Valea Albă-Cetatea Feţele Albe-Cetatea Sarmizegetusa Regia- Vf. Godeanu-Vf. Steaua Mare-Şaua Şinca

2 Traseu turistic : Costeşti-Cetatea Blidaru-Leurdana-Tîrsa-Poiana Omului-Vf. Rudii-culmea Meleia-Vf. Tîmpu-Vf. Steaua Mare-Vf. Godeanu

3 Traseu turistic : Călan-Boşorod-Luncani-Cioclovina-Peştera Ponorici-Fundătura-Cheile Şura Mare-Ohaba Ponor-Ponor

4 Traseu turistic : Poiana Omului-Cetatea Piatra Roşie-Vf.Tâfla-peştera Cioclovina

5 Traseu turistic : Crivadia-valea Jghiabului (Munceilor)-peştera Tecuri-valea Rachiţea-Poiana Comarnice-Izvoreni-Merişor

6 Traseu turistic : Băniţa-culmea Vârtoape-Jigorel- Vf. Jigoru Mare-culmea Drugu-Vf. Ştevia- Vf. Comărnicel-Vf. Negru-Şaua Şinca

7 Traseu turistic : Baru-Valea Streiului-Vf. Lola-Vf. Bulzului-Vf.Porumbelu Mare

8 Traseu de legătură : Ponorici-Poiana Omului

9 Traseu de legătură : Poarta Scârnii-Culmea Certejului

10 Traseu de legătură : Grădiştea de Munte-Prihodişte

11 Traseu tematic :
„Călătorie prin inima Daciei”
Ziua 1 - sosire în Orăştie, deplasare la Ludeşti pentru a vizita complexul de instalaţii tehnice ţărăneşti (ex. moară de apă în funcţiune, veche de două sute de ani), urmată de cazare la pensiunile din zona Costeşti şi apoi vizitarea cetăţii dacice Costeşti – Cetăţuia.
Ziua 2 - Deplasare cu maşina spre satul Grădişte, urmată de o excursie pe jos spre cetatea Feţele Albe şi cetatea Sarmizegetusa, vizitarea cetăţilor şi a cascadei din valea Rea.
Ziua 3 - excursie pe jos spre cetatea Blidaru şi satul Târsa

12 Traseu tematic :
„Explorarea carstului din Munţii Şureanu”
Ziua 1 - sosire în comuna Baru, se vizitează peştera Bolii şi Turnul medieval de la Crivadia.
Ziua 2 – Excursie în Valea Streiului
Ziua 3 – Excursie la Pestera Gaura Oanei şi Cheile Crivadiei
Ziua 4 – Excursie la Ohaba Ponor pentru vizitarea Locului Fosilifer, Cheile Şura Mare şi Peştera Cocolbea.
Regulament
ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI-CIOCLOVINA
Art. 1
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) a fost recunoscut la nivel judeţean în anul 1979 prin Decizia nr. 452 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Hunedoara şi reconfirmat în 1997 prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 13. În anul 2000 odată cu apariţia Legii nr. 5/2000, PNGM–C este declarat arie naturală protejată de interes naţional şi european (sit Natura 2000), fiind încadrat, conform OUG 236/2000, aprobată cu modificări prin Legea 462/2001, în categoria parcurilor naturale, corespunzătoare categoriei a V-a IUCN, categorie menţinută şi prin O.U.G. 57/2007. Limitele parcului sunt stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 şi sunt prezentate în Anexa 1.1. Zonarea internă s-a făcut conform O.M. 552/2003 şi O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Art. 3
Obiectivul managementului Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina: este cel de protecţie şi conservare a unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura, de-a lungul timpului, a creat zone distincte, cu o mare valoare peisagistică şi/sau culturală cu o mare diversitate biologică. Managementul parcului urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, să ofere publicului posibilităţi de recreere şi turism şi să încuraje activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Art. 5
Zonarea internă a PNGM-C s-a făcut în coformitate cu prevederile OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, prin definirea şi delimitarea, după caz, a zonei cu protecţie strictă, zonei de protecţie integrală, zonei de management durabil şi a zonei de dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
În cuprinsul PNGM-C s-au delimitat următoarele zone:
(1) Zona cu protecţie strictă: Peştera Şura Mare, sectorul aflat în amonte de Baldachine; Peştera Valea Stânii; Peştera Cioclovina Uscată, pe sectorul dintre intrarea artificială şi cea naturală.
(2) Zona de protecţie integrală: Şura Mare-Cioclovina-Piatra Roşie; Cheile Crivadiei-Comărnicel-Perete; Complexul carstic Răchiţeaua – Tecuri; Dealul şi Peştera Bolii; Costeşti-Cetăţuia, Blidaru; Cetatea Feţele Albe; Cetatea Sarmizegetusa Regia; Păşunea Jigoru – Vf. Muntelui; Codrii seculari Tâmpu; Codrii seculari Valea Mică; Codrii seculari Porumbelu – Râgla; Punctul fosilifer Ohaba Ponor.
(3) Zona de management durabil: face trecerea între zona cu protecţie integrală, strictă şi cea de dezvoltare durabilă
(4) Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
este reprezentată de:
- intravilanul localităţilor de pe teritoriul parcului
- lunca V. Grădiştei- pe porţiunea de la limita intravilanului localităţii Costeşti până la confluenţa cu V. Albă, cu excepţia suprafeţelor ocupate de habitatele cu anin negru care urmează a fi identificate şi delimitate în cadrul sitului Natura 2000
- lunca V. Streiului- pe porţiunea de la intrarea în parc până în dreptul bornei 370 din u.a. 195, şi o porţiune aflată între confluenţa V. Streiului cu pr. Dealul Poienii, în dreptul bornei 325 şi confluenţa cu pârâul care coboară din u.a. 165, în dreptul bornei 319 (bornele şi u.a.-rile se află în UP II Stânga Strei )
- amenajarea hidrotehnică existentă CHEMP Godeanu 1
- infrastructura rutieră.
Art. 6
Managementul Parcului Natural este asigurat de Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, cu sediul în Deva, strada Aleea Parcului nr.21, judeţul Hunedoara.
Art. 7
(1) Consiliul Ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate, îndrumă activitatea APNGM-C
(2) Consiliul Ştiinţific avizează activităţile prevăzute de lege, în zonele de protecţie intregrală şi în zonele de management durabil .
(3) Consiliul Ştiinţific analizează şi avizează studiile de impact pentru activităţile/ programele/proiectele desfăşurate pe întreg teritoriul parcului.
Art. 8
(1) Consiliul Consultativ de Administrare al PNGM-C este alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri, sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei.
(2) Consiliul Consultativ de Adminstrare avizează Planul de Management al APNGM-C.
(3) Activitatea Consiliului Consultativ de Adminstrare se face în baza Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat conform legii.
REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NATURAL GRĂDIŞTEA MUNCELULUI-CIOCLOVINA
Art.9
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona cu protecţie strictă :
1. explorări speologice
2. cercetări ştiinţifice
3. turism speologic specializat
4. activităţi de documentare
(2) Activităţile se desfăşoară pe bază de autorizaţie emisă de Academia Română prin comisiile de specialitate şi cu acordul Administraţiei Parcului.
Art.10
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona de protecţie integrală :
1. ştiinţifice şi educative
2. activiăţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii/ investiţii
3. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit sau păşunat. Păşunatul se efectuează în perioadele, cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului.
4. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor
5. intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării unor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei
6. intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemeleor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate
7. acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi
8. acţiuni de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi acţiunile de monitorizare a acestora
9. acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, în cazul în care apar focare de înmulţire
(2) Acţiunile de la punctele 5-9 se vor desfăşura numai în condiţiile prevăzute de lege.
(3) În zonele de protecţie strictă sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare, precum şi activităţile de construcţii- investiţii, cu excepţiile prevăzute de lege.
Art.11
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona de management durabil :
1. ştiinţifice şi educative
2. activiăţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii/ investiţii
3. utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit sau păşunat. Păşunatul se efectuează în perioadele, cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului.
4. localizarea şi stingerea operativă a incendiilor
5. intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării unor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei
6. intervenţii în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemeleor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate
7. acţiuni de înlăturare a efectelor unor calamităţi
8. activităţi de protecţie a pădurilor şi acţiuni de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului lemnos din păduri
9. activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi plante medicinale.
10. activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor, alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale
11. lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare
12. aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. În cazul arboretelor de molid se pot aplica tăierile rase numai pe parcele de maximum 1 hectar.
13. activităţi de vânătoare şi pescuit sportiv
(2) Acţiunile de la punctele 5-9 se vor desfăşura cu avizele/acordurile/aprobările prevăzute de lege.
(3) În parcelele forestiere incluse în zona de management durabil, localizate în UP I Fizeşti din O.S. Pui şi UP I Luncani din O.S. Haţeg, este permisă recoltarea de masă lemnoasă numai prin aplicarea lucrărilor de conservare.
Art.12
(1) Activităţi care se pot desfăşura în zona de dezvoltare durabilă :
1. activităţi de vănătoare, pescuit sportiv şi piscicultură
2. activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor
3. lucrări de îngrijire,conducere şi lucrări de conservare a arboretelor.
4. aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. În cazul arboretelor de molid se pot aplica tăierile rase numai pe parcele de maximum 1 hectar.
(2) Exploatarea resurselor minerale neregenerabile este interzisă. Cu acordul APNGM-C se pot utiliza resurse minerale necesare în desfăşurarea activităţilor tradiţionale din cadrul comunităţilor locale.
(3) Pentru repararea şi întreţinerea reţelei de drumuri şi pentru lucrările de corecţie a torenţilor din cuprinsul parcului, este permisa utilizarea resurselor materiale locale existente, din locurile stabilite cu acordul administraţiei parcului.
Art. 13. Silvicultură
(1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) se execută numai activităţi silvice prevăzute în amenajamentele silvice sau studiile de amenajare, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina.
(2) Pe terenurile cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier naţional se desfăşoară numai activităţi prevăzute în studiile de amenajare-transformare.
(3) APNGM-C participă la lucrările conferinţelor de amenajare a pădurilor şi păşunilor de pe raza PNGM-C, în scopul punerii acestora în concordanţă cu planul de management al parcului.
(4) Administratorii fondului forestier naţional au obligaţia de a pune la dispoziţia APNGM-C toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor pentru fondul forestier naţional, precum şi respectarea regimului silvic pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza PNGM-C, urmând a sesiza organele abilitate în cazul nerespectării acestora.
(5) Administratorii fondului forestier naţional au obligaţia de a pune la dispoziţia APNGM-C toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile amenajamentelor silvice şi a normativelor în vigoare, referitoare la compoziţiile de regenerare a pădurilor.
(6) Structurile de administrare silvică sunt obligate să înainteze APNGM-C borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă pe suprafaţa PNGM-C înainte de începerea noului an forestier pentru avizare. Modificările aduse borderourilor de masă lemnoasă pe parcursul derulării anului de producţie, se vor aviza de către APNGM-C.
(7) Structurile de administrare silvică sunt obligate să obţină avizul APNGM-C pe actele de punere în valoare, în situaţiile în care nu se întocmesc borderouri de amplasare a masei lemnoase.
(8) APNGM-C are dreptul de a verifica situaţia aplicării anuale a prevederilor amenajamentelor silvice/studiilor de amenajare sau transformare de pe raza parcului.
(9) Exploatarea masei lemnoase în parchetele aflate pe teritoriul PNGM-C se va face în baza proiectelor tehnologice de exploatare, avizate de către administraţia parcului, proiecte care vor promova tehnologii cu impact negativ redus asupra mediului.
Art. 14. Vânătoare
(1) Vânătoarea se va organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi a prezentului regulament.
(2) Acţiunile de evaluare a vânatului şi de interpretare a rezultatelor se fac de către gestionarul fondului de vânătoare cu participarea reprezentanţilor APNGM-C.
(3) Propunerile de cote de recoltă vor ţine cont de zonarea internă şi vor fi avizate obligatoriu de către Consiliul Ştiinţific al APNGM-C.
(4) Acţiunile de vânatoare se vor desfăşura pe raza PNGM-C numai cu acordul scris al administraţiei parcului, eliberat în baza solicitării acestuia de către gestionarul fondului de vânătoare.
(5) Gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să comunice, în scris, APNGM-C rezultatul fiecărei acţiuni de vânătoare în termen de 10 zile lucrătoare de la data desfăşurării acesteia.
(6) În zonele cu protecţie strictă şi zonele de protecţie integrală ale Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este interzisă orice activitate de vânătoare.
Art. 15. Pescuit
(1) Pescuitul se poate practica pe raza PNGM-C cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(2) Zonele de protecţie absolută, unde pescuitul să fie interzis în scopul protejării faunei piscicole se stabilesc conform legii de către gestionarul fondului de pescuit, cu aprobarea APNGM-C.
(3) Acţiunile de repopulare artificială a fondurilor de pescuit se vor face de către gestionarii fondurilor de pescuit, numai cu specii indigene şi cu aprobarea APNGM-C.
(4) Personalul APNGM-C are dreptul de a verifica legalitatea practicării pescuitului sportiv pe raza parcului şi de a aplica sancţiuni la constatarea încălcării acesteia.
Art. 16. Păşunat
(1) Utilizarea păşunilor este permisă pentru comunităţile care deţin păşuni în zona Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, în condiţiile prevăzute în prezentul Regulament.
(2) Utilizarea păşunilor de către alţi deţinători de animale este permisă numai în baza unui contract încheiat cu administratorul legal al păşunii, avizat de APNGM-C.
(3) Pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale (capacitatea de suport) conform bonităţii păşunilor montane, stabilită prin amenajamentele silvopastorale sau prin alte studii iniţiate de APNGM-C.
(4) Păşunatul se supune următoarelor reglementări:
a) Păşunatul este interzis în fondul forestier naţional, în incinta monumentelor istorice şi pe terenurile neproductive (grohotişuri, stâncării etc.);
b) Amplasarea stânelor şi a adăposturilor pastorale este permisă numai cu aprobarea APNGM-C;
c) Este interzisă amplasarea locurilor de târlire în vecinătatea siturilor arheologice şi la mai puţin de 50 m de albia cursurilor de apă;
d) Numărul admis de câini se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee conform prevederilor legale. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de vaccinare;
e) Trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii / proprietarii de pădure.
(5) APNGM-C poate iniţia periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor, pe care le va aduce la cunoştinţa proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului.
(6) APNGM-C monitorizează activitatea de păşunat în PNGM-C pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei şi faunei din parc şi pentru stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.
Art. 17. Recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale
(1) În zonele de protecţie integrală este interzisă recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale în scop comercial.
(2) În zonele de management durabil şi în cele de dezvoltare durabilă, recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor şi plantelor medicinale, în scop comercial, este permisă numai cu aprobarea APNGM-C, acordată în baza unor studii de evaluare a capacităţii de suport a ecosistemelor.
Art. 18. Cercetarea ştiinţifică
(1) Activitatea de cercetare ştiinţifică în zonele de protecţie integrală, zonele de managemnent durabil şi in zonele de dezvoltare durabilă, este permisă numai cu acordul administraţiei parcului.
(2) Efectuarea cercetărilor ştiinţifice în zonele de protecţie strictă (peşterile din clasa A), este permisă cu avizul administraţiei parcului, care se acordă în baza aprobărilor legale obţinute de la Academia Română.
(3) Rezultatele activităţii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate pe raza parcului (publicaţii, rapoarte etc.), vor fi puse la dispoziţia administraţiei în baza unei convenţii de colaborare cu respectarea dreptului de proprietate intelectuală.
(4) Rezultatele temelor de cercetare desfăşurate în PNGM-C, recunoscute de forurile ştiinţifice abilitate, se analizează în Consiliul Ştiinţific, care va propune măsuri de valorificare a acestora, în concordanţă cu obiectivele parcului.
(5) Pentru activitatea de cercetare, conservare şi restaurare a siturilor arheologice este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi acordul administraţiei parcului.
Art. 19. Activitatea speologică
(1) În peşterile din clasa A se pot face activităţi de explorare, cercetare ştiinţifică, turism speologic specializat sau documentare, numai pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română, cu acordul administraţiei parcului.
(2) În peşterile din clasele B şi C se pot face activităţi de explorare, cercetare ştiinţifică, turism speologic specializat sau documentare, numai pe baza autorizaţiilor emise de Administraţia parcului.
(3) În peşterile din clasele C şi D se pot face activităţi de amenajare turistică, speoterapie sau captarea apei subterane numai pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română cu avizul administraţiei parcului.
(4) Orice activitate speologică se desfăşoară pe propria răspundere a participanţilor sau, în cazul minorilor, pe răspunderea conducătorului grupului, cu respectarea prevederilor din Carta Speologică . Instruirea şi răspunderea pentru respectarea normelor de protecţie şi sănătate în subteran revine conducătorului grupului.
(5) Administrarea unor peşteri de pe teritoriul PNGM-C poate fi realizată în colaborare cu instituţii, asociaţii sau organizaţii neguvernamentale de specialitate pe baza unor contracte de colaborare avizate de Consiliul Ştiinţific al parcului.
(6) În situaţia unor accidente sau incidente speologice se va apela la sistemul naţional de alarmare Salvaspeo/Salvamont.
(7) În peşteri sunt interzise orice acţiuni care pot produce efecte negative asupra patrimoniului speologic, biologic, paleontologic şi arheologic.
(8) Orice peşteră sau sector de peşteră nou descoperite primesc statut de clasă A până la cercetarea şi clasificarea conform legii.
Art. 20. Turism, reguli de vizitare
(1) În Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina sunt permise activităţi de turism şi educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului, potrivit prezentului regulament.
(2) Punctele de acces în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina sunt: localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi văile Streiului şi Băniţei.
(3) Accesul/vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face cu achitarea tarifului de vizitare.
(4) Tariful de vizitare al parcului se propune de către APNGM-C, se aprobă conform reglementărilor legale şi se percepe la punctele de acces sau pe teritoriul parcului, de către personalul angajat al APNGM-C sau persoanele împuternicite de administraţia parcului.
(5) Excepţii de la plata tarifului de vizitare:
a) Localnicii care deţin terenuri în Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina şi dovedesc cu acte de identitate faptul că au domiciliul stabil într-una din localităţile care deţin terenuri în parc;
b) Persoanele care circulă în şi spre satele aflate în interiorul parcului;
c) Copiii sub 7 ani sau cei care participă la acţiuni organizate în colaborare cu administraţia parcului;
d) Persoanele aflate în interes de serviciu sau acreditate de administraţia parcului;
e) Persoanele cu handicap.
(6) Vor achita 50% din valoarea biletului de vizitare următoarele categorii de vizitatori:
(a) Elevi şi studenţi, dacă dovedesc această calitate cu acte legale, vizate pe anul în curs;
(b) Pensionarii, dacă dovedesc această calitate.
(7) Vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face numai pe drumurile deschise accesului public şi pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale specifice, cu respectarea eventualelor restricţii.
(8) Amplasarea şi funcţionarea locurilor de campare, deschiderea de noi trasee turistice, amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face numai cu avizul APNGM-C.
(9) Camparea turiştilor pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este permisă numai în locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător.
(10) Camparea în alte locuri decât cele special amenajate se face numai în situaţii deosebite (cercetare, explorare, salvare etc.), cu aprobarea administraţiei parcului.
(11) În locurile de campare sunt interzise:
a)Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (cetină, ferigi, muşchi) sub corturi;
b)Amenajarea unor vetre de foc în afara celor stabilite de către administratorul locului de campare;
c)Procurarea lemnului de foc în afara celui asigurat de administratorul locului de campare.
(12) Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice.
(13) Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări turistice de pe teritoriul Parcului.