Stana de Vale-Padis

Stana de Vale-Padis

În acest articol vom descrie, lapidar, traseul de creastă Stîna de Vale—Padiş, un traseu ce leagă „perla" Apusenilor de unul dintre cele mai importante obiective turistice din Apuseni şi chiar din ţară — platoul carstic al Padişului.
Stîna de Vale este o staţiune balneoclimaterică permanentă cu amenajări turistice adecvate: cabane, hotel, restaurant, vile, bază de tratament etc. Staţiunea a fost înfiinţată la sfîrşitul secolului trecut, în 1883, cînd au fost ridicate cîteva case de adăpost, însă dezvoltarea în ritm susţinut a avut loc din anul 1932, cînd s-au construit vile şi hoteluri. Stîna de Vale este cantonată într-o depresiune tectono-erozivă de cca 2 km lungime şi sub 2 km lăţime. Bazinetul depresionar este drenat de Valea Iada (incorect Iadului!).
Din staţiune ne conduce un drum de legătură spre Padiş. Poteca urcă abrupt pînă la Vîrful Poieni (1625 m), mai întîi printr-o pădure de foioase şi apoi prin gol alpin. Urmează un coborîş destul de abrupt pînă în şaua Bohodei. Aici este o derivaţie abrupta spre cascada Săritoarea Bohodei, care are o cădere a apei de 80 m. Ne continuăm drumul prin partea stîngă a Vf. Bohodei, la care ne conduce o altă derivaţie. Aici este un punct de belvedere asupra depresiunii Beiuşului şi a munţilor Codru-Moma, în stînga noastră putem, vedea locul de formare a văii Drăganului, numit Fîntîna Rece.
Continuîndu-ne drumul, vom ajunge la vîrful Cirligatele, marcat printr-o bornă (1694 m altitudine). Din acest loc putem să vedem Padişul, un platou de cca 1200 m înălţime; şi ne sare în ochi, în primul rînd, Biserica Moţului, o cuestă de 1466 m, la poalele căreia s-a ridicat cabana Padiş. De la Cîrligatele coborîm prin şaua Cumpănăţelu, un coborîş abrupt pînă la Piatra Arsă, loc de unde se poate intra spre a vizita Someşul Cald, cetatea Rădesei şi alte fenomene carstice. De la Piatra Arsă ne continuăm coborîrea, destul de accentuată, pînă la un izvor şi o mică vale, de aici urcăm puţin şi iarăşi coborîm accentuat pînă la poiana Vărăşoaia, în poiană vom întîlni un lac carstic, lacul Vărăşoaia, o raritate a platoului, fiindcă este un lac permanent. De la lac ne continuăm drumul pînă la o derivaţie ce ne conduce la peştera descendentă Padiş. De la derivaţie mergem tot spre stînga printr-o pădure aparţinînd Măgurii Vinete. Curînd ajungem la o poiană, unde se găseşte cabana Padiş, înainte de a ajunge la cabană, traversăm peste un pod valea Tringhieşti. De la Padiş se poate vizita „emblema" platoului, Cetăţile Ponorului, un complex de trei doline uriaşe, adînci de cca 200 m, legate printr-un tunel subteran activ, care poate fi parcurs pe aproximativ 200 m; apoi se poate vizita platoul Lumea Pierdută, cu cîteva mari avene — Gemănata, Negru, Pionier, Avenul Acoperit, Valea Galbenei; Groapa de la Barsa, cu cîteva peşteri renumite — Zăpodia, Gheţarul de la Barsa Neagră; Groapa Ruginoasa, un vast fenomen de eroziune.

ANDREI INDRIEŞ