Comuna Moieciu (km 105 pe şoseaua Piteşti-Braşov - DN 73), şi în special satul Moieciu de Sus (8 km din Moieciu de Jos) au devenit o bază de plecare în numeroase excursii în masivul Bucegi. Un vechi drum care a sfidat vechile îngrădiri şi despărţiri forţate a românilor (satul Moieciu de Sus era înconjurat din trei părţi de vremelnica frontieră impusă nefiresc pe timpul stăpînirii Transilvaniei de imperiul austro-ungar) este cel al traseului ce îl prezentăm. Crescătorii de oi din satele brănene au sfidat opreliştile impuse, cîndva, şi, an de an, au mers cu turmele la păşunat pe pajiştile munţilor Bucegi. Vom porni pe acest drum care ne va răsplăti efortul prin frumuseţea peisajului. El a fost marcat în 1979 şi 1986 de studenţii Centrului universitar Braşov, împreună cu colegi din alte şase centre universitare din ţară, sub competenta îndrumare a unor încercaţi oameni ai muntelui - iniţiatorul acţiunii fiind Aristide Stavros.
Pornind din centrul satului Moieciu de Sus de-a lungul pitoreştii văi a Bîngăleasa, după 1 oră de mers părăsim satul şi după 800 m de la bariera satului, în dreptul unei rampe, se ramifică spre stînga drumul spre Poiana Guţanului. Urmăm acest traseu care urcă printr-o zonă defrişată şi bine conduşi de marcaj (triunghi roşu) ajungem în Poiana Guţanului unde se află o casă de vînătoare care nu ne poate găzdui. Aici întîlnim alte trasee turistice şi anume: Bran-Simon-Strunga - marcat cu bandă roşie şi spre valea Gaura - cu triunghi albastru. Conduşi de marcaj, urmăm poteca şi după 500-600 m, în dreptul stînei din Guţanu, lăsăm poteca spre Strunga şi ne abatem la stînga în urcuş, prin poiană; în scurt timp lăsăm spre stînga şi poteca spre valea Gaura şi după un alt urcuş ajungem la limita de sus a poienii. Urmăm, apoi, o alee printr-o pădure - la început de molid, apoi de jnepeni - şi bine călăuziţi de marcaj ieşim într-un vîlcel chiar sub colţii de piatră ai Bucegilor (vom avea grijă să nu părăsim poteca, mai ales în zona cu jnepeniş, pentru a nu fi obligaţi la străbaterea neplăcută a acestei păduri).
Urcăm, la început, pe vîlcel pînă sub perete, apoi, în urcuş, la stînga pînă pe o muchie înierbată; de aici facem ocol la dreapta şi un urcuş de-a coasta pînă în vîrful Culmei Strunga din Bucegi (denumirea locală vf. Ţapului - 2181 m), unde se afla vechea linie de frontieră. După un popas binemeritat, continuăm drumul spre est şi vom prinde un vîlcel firav care, în 15—20 minute, ne scoate în valea Doamnelor, care are, aproximativ, direcţia nord-sud. Urmăm în aval valea Doamnelor şi în scurt timp depăşim cascada şi ieşim în valea Ialomiţei la aproximativ 1 km amonte de hotelul Peştera, pe care l-am zărit încă de pe valea Doamnelor.
Marcajul traseului: triunghi roşu.
Durata parcursului: 6-7 ore.
Pornind din centrul satului Moieciu de Sus de-a lungul pitoreştii văi a Bîngăleasa, după 1 oră de mers părăsim satul şi după 800 m de la bariera satului, în dreptul unei rampe, se ramifică spre stînga drumul spre Poiana Guţanului. Urmăm acest traseu care urcă printr-o zonă defrişată şi bine conduşi de marcaj (triunghi roşu) ajungem în Poiana Guţanului unde se află o casă de vînătoare care nu ne poate găzdui. Aici întîlnim alte trasee turistice şi anume: Bran-Simon-Strunga - marcat cu bandă roşie şi spre valea Gaura - cu triunghi albastru. Conduşi de marcaj, urmăm poteca şi după 500-600 m, în dreptul stînei din Guţanu, lăsăm poteca spre Strunga şi ne abatem la stînga în urcuş, prin poiană; în scurt timp lăsăm spre stînga şi poteca spre valea Gaura şi după un alt urcuş ajungem la limita de sus a poienii. Urmăm, apoi, o alee printr-o pădure - la început de molid, apoi de jnepeni - şi bine călăuziţi de marcaj ieşim într-un vîlcel chiar sub colţii de piatră ai Bucegilor (vom avea grijă să nu părăsim poteca, mai ales în zona cu jnepeniş, pentru a nu fi obligaţi la străbaterea neplăcută a acestei păduri).
Urcăm, la început, pe vîlcel pînă sub perete, apoi, în urcuş, la stînga pînă pe o muchie înierbată; de aici facem ocol la dreapta şi un urcuş de-a coasta pînă în vîrful Culmei Strunga din Bucegi (denumirea locală vf. Ţapului - 2181 m), unde se afla vechea linie de frontieră. După un popas binemeritat, continuăm drumul spre est şi vom prinde un vîlcel firav care, în 15—20 minute, ne scoate în valea Doamnelor, care are, aproximativ, direcţia nord-sud. Urmăm în aval valea Doamnelor şi în scurt timp depăşim cascada şi ieşim în valea Ialomiţei la aproximativ 1 km amonte de hotelul Peştera, pe care l-am zărit încă de pe valea Doamnelor.
Marcajul traseului: triunghi roşu.
Durata parcursului: 6-7 ore.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu